Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 1966
Mărime: 10.47KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Universitatea de Vest - Facultatea de Drept , Timisoara

Extras din document

1. Constitutionalitatea dispozitiilor din Codul Penal privind infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala .

In cazul infractiunii de raspandire de materiale obscene s-a invocat ca prin incriminarea cuprinsa in art. 325 C. pen se incaolca libertatea de exprimare garantata de art. 30 din Constitutie . Exceptia de neconstitutionalitate a fost in mod intemeiat respinsa , deoarece libertatea de exprimare nu este nelimitata , Constitutia interzicand acele manifestari obscene si contra bunelor moravuri . Incriminarea unor asemenea manifestari este conforma si cu obligatiile asumate de Romania prin ratificarea Conventiei de la Geneva din 1923 .

In ce priveste problema mult mai fierbinte a prostitutiei , pe fondul unor luari de pozitie in public pentru autorizarea unei asemenea actvitati inclusive din partea unor parlamentari , Curtea Constitutionala a fost chemata sa se pronunte daca incriminarea acestei activitati contravine sau nu prevederilor art. 26 alin. 2 din Constitutie privind dreptul persoanei fizice de a dispune de propria persoana si art. 38 alin. 1 din Constitutie privind interdictia ingradirii dreptului la munca si libertatea alegerii profesiei si locului de munca .

Exceptiile au fost respinse cu motivarea ca dreptul persoanei fizice de a dispune de propria persoana este limitat de insasi Constitutie , ca exercitiul acestui drept nu poate incalca ordinea publica si bunele moravuri iar prin faptul ca se inrimineaza comportamentul de ordin sexual care prin sine insusi lezeaza demnitatea omului , nu inseamna ca se aduc ingradiri dreptului la munca si libertatii alegeri profesiei .

Incriminarea prostitutiei este in acord cu obligatiile internationale asumate de Romania prin Conventia pentru reprimarea traficului cu finite umane si exploatarii prostitutiei altora , adoptata de O.N.U. in 1949 .

Notiunea morala publica si bune moravuri , precum si notiunile obscene di pornografice au un continut variabil de la o colectivitate la alta , de la o epoca la alta . In toate cazurile insa exista o limita a tolerantei manifestarilor , a carei incalcare este inadmisibila si la aceasta acceptiune a termenilor se refera legea penala . Problema conflictului dintre morala si arta , pornind de la ideea ca arta trebuie sa dispuna neingradit de orice mijloace de expresie , chiar daca au reputatia de obscene , este o falsa problema , deoarece , in realitate , nu mijloacele utilizate de creator intereseaza , ci opera artistica , iar aceasta nu poate fi niciodata ofensatoare pentru demnitatea umana prin vulgaritatea agresiva , lubricitate , scabrozitate . Creatiile de acest fel nu pot fi numite oper artistice , ci , asa cum le denumeste legea noastra penala , materiale cu caracter obscene . In concluzie , dispozitiile art. 325 C. pen. sunt in concordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei , cu normele

internationale privitoare la drepturile si libertatiile fundamentale ale omului si sunt necesare pentru prevenirea si combaterea unor manifestatii periculoase pentru una dintre valorile sociale fundamentale ale societatii noastre .

2. Cersetoria si vagabondajul , intre dezincriminarea de facto si dezincriminarea de jure .

Pare impropriu a vorbi de o dezincriminare de facto , cata vreme incriminarea sau dezincriminarea este apanajul exclusiv al puterii legiuitoare , consacrat si dogmatizat prin adagiul latin “nullum crimen sine lege , nulla poena sine lege” , iar , pe de alta parte , asa cum cutuma nu este creatoare de rept , nici desuetudinea nu are prin ea insasi effect abrogativ sau dezincriminator .

Exista insa situatii in care realitatea faptului contrazice realitatea dreptului , realitatea sociala si normativitatea juridical nu concorda , norme juridice in vigoare nu-si mai gasesc aplicarea de fapt , aparand o forma ciudata a ilicitului tolerat . Tolerat de autoritati si de cetateni , in egele masura , el intra in cotidian ca un fapt oarecare lipsit de semnificatia antisociala pe care I-o confera incriminarea sa prin norma juridica.

Mereu associate , cersetoria si vagabondajul reprezinta reactie proprietarului sedentarizat fata de migrantul “ fara casa si masa” , a carui simpla prezenta este perceputa ca o stare de pericol pentru proprietatea sa , “ o stare pregatioare pentru comiterea infractiunii” , grupurile de cersetori si vagabonzi fiind de regula percepute ca un grup de raufacatori . Pe baza acsetei stari de pericol , mai mult intuita decat probata , se va dezvlta o intreaga teorie penala privitoare la structura si natura juridical a unui tip aparte de infractiune : infractiunea de obicei , ca forma a unitatii legale de infractiune si se va creiona portetul unui tip de infractor : infractorul de obicei .

Preview document

Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 1
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 2
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 3
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 4
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 5
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 6
Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie, Cersetorie si Vagabondaj - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Constitutionalitatea Dispozitiilor din Codul Penal cu Privire la Infractiunile de Prostitutie.doc

Alții au mai descărcat și

Reflectarea Normelor Constituționale în Dispozițiile Părții Generale ale Codului Penal Român

PARTEA I. STUDII L. CONSTITUTIONALIZAREA ŞI INTERNAŢIONALIZAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI PENAL Căderea Bastiliei semnifică nu doar dărâmarea...

Infracțiuni Specifice Criminalității Organizate

Globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel...

Probleme de ordin criminologic privind traficul de fiinte umane

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Asociat şi cu denumirea de sclavie moderna, traficul de persoane reprezintă o ameninţare pentru libertatea, integritatea...

Traficul și Exploatarea Persoanelor Vulnerabile

Secţiunea I Art. 209: Sclavia 1.CONŢINUTUL LEGAL Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie, precum şi traficul de sclavi, se...

Principiile Fundamentale care stau la Baza Procesului Penal Român

Secţiunea I. Noţiunea şi sistemul principiilor fundamentale 1. Noţiune Prin noţiunea de principii fundamentale ale procesului penal se înţeleg...

Proxenetismul

SECŢIUNEA I Noţiune şi definiţie Proxenetismul face parte din categoria infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea...

Delicventa Juvenila

CAPITOLUL I ConsideraTii introductive §1. Noţiunea de delincvenţă juvenilă 1.1. Noţiunea de delincvenţă juvenilă. Există o mare diversitate a...

Noul Cod Penal și Infracțiunile Contra Persoanei

Noţiuni introductive Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod Penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat. Profundele...

Ai nevoie de altceva?