Contenciosul de Constitutionalitate

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4146
Mărime: 33.38KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Al. Boroi

Cuprins

Cap 1. Scurt istoric.

Cap 2. Curtea Constituțională din România

Cap 3. Judecătorul Curții Constituționale

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Capitolul 1. Scurt istoric.

Istoria constituțională modernă consacră două sisteme principale de exercitare a controlului constituționalității legii: sitemul politic (modelul francez) și sitemul judiciar (modelul american).

Sistemul politic.

Pentru prima dată, ideea instituirii unui organanism de control al constituționalității legii a fost formulată de către ilustrul om politic și constitutionalist Sieyes într-un discurs rostit în Convențiune la 2 thermidor, anul III (1795). Cu acest prilej el sugera crearea unui organ de natură politică denumit Juriul Constituționar, pentru că, din oficiu sau la cererea celor interesați, să anuleze orice lege contrară Constituției. În concepția sa, Juriul Constituționar, putea îndeplini chiar un rol de constituantă.

Ideea sa va fi împărtășită ulterior de Napoleon Bonaparte și înscrisă în Constituția anului VIII (1799) prin crearea Senatului Conservator.

Deși în concepția lui Sieyes, Senatul Conservator trebuia să fie o autoritate independentă și cu puteri deosebite, organismul creat de Constituția napoleoniană va fi aservit complet Primul Consul, care va deveni, apoi, împărat.

După o perioadă de abandonare a ideii controlului de constituționalitate, Constituția din 1852 va relua tendințele anterioare, organizând Corpul ponderator, pe care-l definea drept ’’păzitorul pactului fundamental și al libertăților publice’’. El examina fiecare lege, înainte de promulgare, sub aspectul constituționalității și al principiilor de organizare a statului.

De altfel, o asemenea competență generală de examinare a legilor se va afla la originea viitorului Senat francez, ca o a doua Cameră a Parlamentului.

Constituția din 1958 creează Consiliul Constituțional, un organism care a servit ca model unor instituții similare din alte țări europene, între care și România, în actuala Constituție.

Considerat ca o expresie a statului de drept și întruchipare a guvernrii Constituției, Consiliul Constituțional reprezintă un organ reglator al adversității puterilor publice, astfel cum se autoindentifică într-o decizie din 6 noiembrie 1962.

Competența sa cuprinde pe lângă controlul constituționalității legii - unele atribuții în domeniul electoral (referendum, alegeri prezidențiale și parlamentare), atribuții consultative (pentru președintele Republicii), precum și de constatare a eventualelor situații când președintele Republicii este împiedicat să-și exercite funcțiile.

Controlul de constituționalitate poate fi obligatoriu (în ce pivește legile organice sau regulamentele Camerelor Parlamentului) ori facultativ (provocat) pentru tratatele internaționale și celelate legi.

Capitolul II. Curtea Constituțională din România

În ceea ce privește Curtea Constituțională din România, este vorba nu numai despre realizarea unuei activității jurisdicționale, ci și judiciare.

În prezent apreciem că se poate afirma că există o autoritate judiciară, constituită din Curtea Constituțională și din autoritățile judecătorești definite ca atare de Constituție.

Curtea Constituțională din România este garantul supremației Constituției României și este formată din: 9 judecători numiți pentru câte un mandat de nouă ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 dintre judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de către Senat și 3 de președintele României.

Judecătorii curții își aleg dintre ei prin vot secret un președinte pentru un mandat de trei ani.

Membrii Curții Constituționale se reînnoiesc la fiecare trei ani cu cate o treime, procedeu ce permite îmbinarea experienței și continuității cu noile tendințe.

Activitatea Curții Constituționale se axează în principal pe verificarea constituționalității legilor dar cuprinde și alte domenii în strânsă legătură cu respectarea Constituției, și de aceea Curtea Constituțională poate fi considerată ca o autoritate publică politico-jurisdicţională independentă faţă de orice altă autoritate publică și a cărei competență nu poate fi contestată de nimeni.

Preview document

Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 1
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 2
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 3
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 4
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 5
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 6
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 7
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 8
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 9
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 10
Contenciosul de Constitutionalitate - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Contenciosul de Constitutionalitate.doc

Alții au mai descărcat și

Controlul Constitutionalitatii Legilor

İNTRODUCERE “Nevoia” de constituţionalism a apărut înca de la primele state suverane, care prin reguli scrise sau nescrise au considerat necesar...

Formele de control ale constituționalității legilor

FORMELE DE CONTROL ALE CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR 1 NOȚIUNEA DE CONTROL AL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR Apariția Constituției ca așezământ...

Principiile Dreptului European

1. Principiile dreptului comunitar. Aspecte introductive Principiile generale ale dreptului european se impun, în primul rand, datorita...

Controlul de Constitutionalitate al Legilor

CapI Controlul de constitutionalitate 1.1. Evolutia istorica a controlului constitutionalitatii legilor Controlul constitutionalitatii legilor,...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

Analizand definitia constitutiei putem remarca faptul ca aceasta constituie acel act juridic fundamental care se bucura de suprematie in raport cu...

Procedura Codeciziei

Procedura de codecizie, denumită şi procedura de conciliere şi veto, reprezintă un mare pas pe traictoria implicării în procesul decizional a...

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr 1346 din 29 Mai 2000 privind Procedurile de Faliment - Aspecte Generale

Capitolul I.Clarificări conceptuale Din punct de vedere etimologic, denumirea de procedură a falimentului derivă din <<faillir>>, cuvânt care...

Sistemele administrative contemporane europene - similitudini, diferențe

INTRODUCERE Problema regimurilor politice este vitală pentru organizarea şi fundamentarea vieţii sociale. De natura regimurilor politice depinde...

Te-ar putea interesa și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Drepturile social-economice ale funcționarului public - excepția de nelegalitate

Introducere În ultimii ani s-au scris multe despre administraţia publică şi rolul acesteia în transformarea unei ţări aflată în tranziţie. Astăzi,...

Curtea Constitutionala a Romaniei, Instanta de Contencios Electoral

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI 1.1. Curtea Constituţională a României, valorificare a “modelului european”,...

Organizarea și funcționarea administrației publice din România

Apariţia si existenţa unităţilor administrative locale a precedat organizarea administrativă generală, pentru că istoric vorbind comuna a apărut...

Actele ce Derivă de la Guvernul României

1. Actele institutiilor publice Doctrina româna de drept public prezinta doua categorii de acte ce emana de la institutiile publice, acestea...

Proiect Contencios Administrativ

‘O lege proasta il sileste intotdeauna pe legiuitor sa faca multe altele, de obiei foarte rele si ele, ca sa preintampine urmarile sau macar sa...

Controlul de Constitutionalitate al Legilor

CapI Controlul de constitutionalitate 1.1. Evolutia istorica a controlului constitutionalitatii legilor Controlul constitutionalitatii legilor,...

Instrumente Juridice Noi în Lupta cu Autoritățile Drepturile Garanții

Capitolul I: Introducere Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce...

Ai nevoie de altceva?