Contestatia in Anulare

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Contestatia in Anulare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: S. Gradinariu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1.Caracteristicile cailor extraordinare de atac 3
1.1.Necesitatea instituirii cailor de atac extraordinare 3
1.2.Comparatie între caile de atac ordinare si extraordinare 3
2.Contestatia în anulare 4
2.1.Natura juridica 4
2.2.Cazuri de contestatie în anulare 4
2.3.Procedura de exercitare a contestatiei în anulare 6
2.4.Procedura de judecata a contestatiei în anulare 7
3.Concluzii 8
Bibliografie

Extras din document

1.Caracteristicile cailor extraordinare de atac

1.1.Necesitatea instituirii cailor de atac extraordinare

Activitatea desfasurata de ciclul ordinar al procesului penal, daca a fost legala si temeinica, trebuie sa se finalizeze cu pronuntarea unei hotarâri penale definitive în care faptele retinute exprima adevarul, iar legea penala si legea civila au fost aplicate corect.Practica, învedereaza însa si alte cazuri de hotarâri definitive, având autoritate de lucru judecat, care au solutionat cauza penala cu grave erori de fapt si de drept.Întrucât apar situatii din care reiese caracterul nelegal sau gresit al unor hotarîri definitive, se impune cu necesitate trecerea cauzei printr-o noua procedura judiciara pentru a le îndrepta. Astfel au aparut, în opinia lui Nicu Jidovu, “caile de atac extraordinare, ca remediu procedural, care aduc atingere stabilitatii hotarârilor definitive, însa principiul aflarii adevarului trece înaintea puterii lucrului judecat”.

1.2.Comparatie între caile de atac ordinare si extraordinare

Pentru a se putea scoate în relief caracteristicile cailor extraordinare de atac, Adrian Stefan Tulbure si Angela Maria Tatu,în Tratat de drept procesual penal fac o examinare comparativa cu caile de atac ordinare.

- Caile de atac ordinare sunt îndreptate împotriva hotarârilor nedefinitive,ce nu au intrat în puterea lucrului judecat, caile extraordinare de atac putându-se exercita numai împotriva hotarârilor ramase definitive,ce au intrat în puterea lucrului judecat.

- Caile ordinare de atac fac parte din ciclul normal al procesului penal, fiind ca regula,consacrate cele trei grade de jurisdictie, pe când caile de atac extraordinare sunt mijloace extraprocesuale,prin care se tinde la înlaturarea erorilor judiciare.

- Caile de atac ordinare au prioritate fata de cele extraordinare,neputându-se recurge la o cale extraordinara de atac atât timp cât este deeschisa o cale ordinara.

- Caile de atac ordinare trebuie sa se succeda si se exclud, pe când între caile de atac extraordinare nu exista nici o succesiune, ele urmând a se declansa în raport de motivele invocate si nu se exclud.

- Caile de atac ordinare sunt de reformare si de anulare, iar caile extraordinare de atac sunt de retractare sau de reformare si de anulare.

- Caile de atac ordinare nu pot fi folosite decât o singura data împotriva unei hotarâri de catre persoana abilitata,pe când caile de atac extraordinare, pot fi folosite de mai multe ori de acelasi subiect procesual,daca invoca o alta situatie din care ar rezulta existenta unui caz prevazut de lege.

- În timp ce judecarea cauzelor în caile de atac ordinare se face întotdeauna de instantele de control,ierarhic superioare,judecarea cauzelor în caile extraordinare de atac se face uneori de instanta care a judecat anterior cauza(exemplu:revizuirea si contestatia în anulare),iar uneori numai de instanta suprema(recursul în interesul legii este de competenta exclusiva a Înaltei Curti de Casatie si Justitie)

În comparatia realizata de Nicu Jidovu sunt precizate asemanarile cu privire la caile de atac ordinare si cele extraordinare:”sunt remedii procesuale, supunând hotarârea controlului jurisdictional,iar motivele care determina folosirea lor sunt asemanatoare,mergând pâna la identitate”.

2.Contestatia în anulare

2.1.Natura juridica

Institutia, ca atare, a functionat în conditiile Codului din 1864, prin intermediul suplimentului analogic, având ca baza normele din Codul de procedura penala. Contestatia în anumare a fost reglementata expres pentru prima data în Codul de procedura penala din 1936,unde a fost consacrata sub o dubla forma,privind atât hotarârea,cât si executarea.

Grigore Theodoru afirma “contestatia în anulare are caracterul unei cai de atac în anulare, caci se margineste a anula hotarârea penala definitiva atacata,pe considerente procedurale,dar si caracterul de cale de atac de retractare,instansa competenta sa o judece revenind asupra propriei sale hotarâri”.

2.2.Cazuri de contestatie în anulare

Legiuitorul a prestabilit patru cazri de contestatie în anulare, în afara acestora neadmitându-se alte situatii de incidenta a acestei cai extraordinare de atac.

A. Potrivit articolului 386 lit.a, se poate face contestatie în anulare când procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost îndeplinita conform legii.Pentru ca o parte din proces sa beneficieze de contestatie în anulare în acest caz, trebuiesc îndeplinite urmatoarele conditii:

a) Pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs, procedura de citare fata de aceasta parte nu a fost îndeplinita potrivit legii, în sensul ca operatiile de emitere a citatiei, de înmânare a acesteia cât si dovada modului de îndeplinire a procedurii de citare nu au fost efectuate deloc sau au fost efectuate în conditii ce nu asigura cunoasterea de catre parte a datei de desfasurare a sedintei de judecata la instanta de recurs.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contestatia in Anulare.doc