Contractul de antrepriză

ARGUMENTUL LUCRĂRII

Prin „drept” se înțelege totalitate normelor juridice adoptate de organele statului în scopul reglementării relațiilor dintre persoane, în cadrul societății, astfel, dreptul este definit în raport cu obiectul său, cu relațiile sociale supuse reglementării, alcătuind un ansamblu de reguli juridice (legi, decrete, decizii etc), care guvernează conduita oamenilor și asigură exercitarea drepturilor acestora.

Un contract reprezintă acordul dintre două sau mai multe părți de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

Din punctul meu de vedere, în economia țării noastre, contractul de antrepriză este unul necesar pentru o bună dezvoltare a acesteia, el stabilește un preț corect și totodată delimitează atât obligațiunile și îndatoririle beneficiarului, cât și pe cele ale antreprenorului.

Pentru acest referat am ales tema „Contractul de antrepriză la nivelul unei firme producătoare de mobilier”, deoarece consider că un astfel de contract este necesar în relațiile comerciale.

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Definiție

Codul Civil definește contractul de antrepriză ca fiind contractul prin care „antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare materială sau intelectuală, sau să presteze servicii pentru beneficiar, în schimbul unui preț.”

1.2. Obiectul contractului de antrepriză

Datorită caracterului sinalagmatic al contractului de antrepriză, obiectul acestuia trebuie analizat sub dublu aspect, respectiv: lucrarea executată sau serviciul prestat de antreprenor și prețul plătit de beneficiar.

Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se poate obliga la executarea unei lucrări sau prestarea unui anumit serviciu. În practică, poate fi vorba despre:

-lucrări de natură materială (de exemplu, executarea unui mobilier);

-lucrări de natură intelectuală (de exemplu, realizarea schiței mobilierului);

-prestarea unui serviciu (de exemplu, servicii de contabilitate, servicii de consultanță tehnică etc).

În cazul în care contractul este un contract de antrepriză pentru lucrări de construcții, prestația antreprenorului constă în executarea unei lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizației de construcție. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, construcțiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură, se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, emisă în condițiile prezentei legi, și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.

1.3. Părțile contractului

Așa cum rezultă și din definiția legală a contractului de antrepriză, părțile acestuia sunt: antreprenorul și beneficiarul.

Antreprenorul este partea contractuală care se obligă să execute, pe riscul său, lucrarea sau să presteze un serviciu celeilalte părți.

Beneficiarul este cel pentru care se execută lucrarea sau prestează serviciul și care se obligă să plătească în schimb un preț.

Și în materia antreprizei regula este aceea a capacității juridice de a contracte, excepția fiind incapacitatea.

Capacitatea juridică a antreprenorului.

Deoarece antrepriza are pentru antreprenor întotdeauna valoarea unui act de dispoziție, acesta trebuie să aibă capacitate de exercițiu deplină.