Contractul de Comision - Dreptul Afacerilor

Introducere

Etimologic, cuvantul „contract” provine din latinescul contrahere, care inseamna „a trage impreuna”.

Juridic, contractul reprezinta, conform articolului 942 din Codul Civil, acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii.

Mandatul este contractul in temeiul caruia o persoana (mandant) imputerniceste alta persoana (mandatar) sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului. Mandatul este comercial daca actele incheiate sunt acte comerciale; mandatul civil are ca obiect incheierea de acte civile.

II. Definitia si caracteristicile contractului de comision

In relatiile comerciale, mandatul apare, de multe ori, ca un procedeu tehnic prea riguros; el presupune cunoasterea de catre terti a persoanei mandantului, precum si limitele imputernicirii date de acesta mandatarului. Pentru asemenea relatii, mai avantajos pentru terti este contractul de comision, care este tot un mandat, dar fara reprezentare sau cu o reprezentare indirecta.

Esenta contractului de comision este cuprinsa in articolul 405 din Codul Comercial care prevede: „Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului.”

Pe baza acestor dispozitii legale si tinand seama de definitia mandatului se poate preciza definitia contractului de comision si caracteristicile acestuia.

Contractul de comision este un contract prin care o parte, numita comisionar, se obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti, numita comitent, sa incheie anumite acte de comert, in nume propriu, dar pe seama comitentului, in schimbul unei renumeratii, numita comision.

Avand in vedere elementele care il definesc, contractul de comision apare ca o varietate a mandatului comercial; contractul de comision este un mandat comercial fara reprezentare.

Intre contractul de mandat comercial si contractul de comision exista asemenari si deosebiri.

Cele doua contracte se aseamana prin obiectul lor; ele au ca obiect „tratarea de afaceri comerciale”. Totodata, in ambele contracte, actele juridice se incheie cu tertii pe seama altei persoane, care a dat imputernicirea.

Deosebirea dintre cele doua contracte priveste structura lor; in cazul mandatului, mandatarul are un drept de reprezentare si deci el incheie actele juridice in numele si pe seama mandantului; in cazul contractului de comision, comisionarul nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si, in consecinta el incheie actele juridice in nume propriu, dar pe seama comitentului.

Incheind in nume propriu actele juridice cu tertul, dar pe seama comitentului, comisionarul actioneaza ca un mandatar fara reprezentare. Intrucat comisionarul actioneaza in baza imputernicirii comitentului, efectele actelor juridice incheiate se rasfrang asupra acestuia. Se considera ca si in cazul contractului de comision exista o reprezentare, dar imperfecta sau indirecta. Sub acest aspect, se poate spune ca, in cazul contractului de mandat exista o reprezentare directa, pe cand in cazul contractului de comision, reprezentarea este indirecta.

Din definitia data contractului de comision rezulta caracteristicile acestui tip de contract.

1) Contractul de comision este un contract bilateral (sinalagmatic); el da nastere la obligatii in sarcina comisionarului si comitentului.

2) Contractul de comision este un contract cu titlu oneros; prin incheierea contarctului, ambele parti urmaresc realizarea unui interes patrimonial.

3) Contractul de comision este un contract consensual; el ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor.

III. Conditiile de validitate a contractului de comision

Contractul de comision este valabil incheiat daca sunt indeplininte conditiile cerute de articolul 948 din Codul Civil, pentru orice conventie: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza.

Cele mai importante aspecte care intereseaza activitatea comerciala sunt urmatoarele:

Consimtamantul partilor. Ca orice contract, contractul de comision se incheie prin acordul de vointa al partilor.

Intrucat contractul de comision este un mandat (fara reprezentare), el are la baza imputernicirea pe care comitentul o confera comisionarului de a incheia anumite acte juridice, cu precizarea conditiilor in care va actiona comisionarul. Aceasta imputernicire este un act unilateral, care exprima vointa comitentului. Inscrisul constatator poarta denumirea de procura, ca si in cazul contractului de mandat.

Potrivit legii, mandatul poate fi expres sau tacit, in acest din urma caz putand rezulta din executarea lui de catre mandatar (articolul 1553 din Codul civil). Acest principiu este deopotriva aplicabil si contractului de comision. Se cere insa sa existe o manifestare expresa a vointei comitentului, cu privire la imputernicirea comisionarului de a incheia actele juridice in nume propriu, dar pe seama comitentului. In caz de indoiala, mandatul este cu reprezentare. Concluzia se intemeiaza pe considerentul ca, in principiu, mandatul implica puterea de reprezentare. Mandatul fara reprezentare este o exceptie si deci trebuie sa rezulte din manifestarea expresa a vointei comitentului.

Deoarece contractul de comision se poate incheia si prin acceptarea tacita a comisionarului, in cazul in care comisionarul nu voieste sa primeasca insarcinarea comitentului, el este tinut sa indeplineasca obligatiile prevazute de articolul 376 din Codul comercial (sa il instiinteze pe comitent de refuzul sau, sa conserve bunurile primite din partea comitentului, etc.).