Contractul de concesiuni de lucrări publice

Introducere

Ordonaţa de urgenţă a Guvernului 34/2006 prevede două tipuri de contracte de concesiune: contracte de concesiune de lucrări publice şi contracte de concesiu-ne de servicii publice.

La atribuirea unui contract de concesiune, autoritatea contractantă trebuie să stabilească natura juridică a acestuia (contract de concesiune de lucrări publice sau contract de concesiune de servicii publice), întrucât un contract de concesiune nu poate fi în acelaşi timp un contract de concesiune de lucrări publice şi de servicii.

Prin urmare, trebuie stabilite atât natura, cât şi scopul contractului de conce-siune vizat de autoritatea contractantă. Această alegere se bazează pe scopul princi-pal al contractului de concesiune.

Un contract de concesiune de lucrări publice ar trebui ales în cazul în care scopul concesiunii vizează în special executarea de lucrări, aşa cum sunt acestea definite de lege, chiar dacă contractul include şi prestarea unor servicii care devin necesare pentru derularea activităţilor respective. Cu alte cuvinte, dacă serviciile respective sunt auxiliare şi reprezintă o completare a obiectului principal a contrac-tului, ele nu vor determina încadrarea contractului de concesiune de lucrări publice într-un contract de concesiune de servicii.

Noţiune

Contractul de lucrări, specie a contractului de achiziţii publice nu trebuie confundat cu contractul de concesiune de lucrări publice.

Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică care are ca obiect execuţia sau atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de cons-trucţii de către un particular pentru o autoritate publică.

Contractul de concesiune de lucrări publice este un contract care are ace-leaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite .

Cu alte cuvinte, ceea ce diferenţiază aceste contracte cu denumiri apropiate din punct de vedere semantic este obiectul acestora, care, în cazul contractelor de concesiune, îl reprezintă, în principal, exploatarea (uneori şi executarea) lucrărilor publice (ale autorităţii contractante) de către concesionar, iar în cazul contractelor de achiziţie publică îl reprezintă executarea de lucrări .

Părţile contractului

Contractul de concesiune de lucrări publice se încheie între o autoritate sau asociaţie contractantă şi un particular, persoană fizică sau juridică.

Autoritatea contractantă care a atribuit şi a încheiat un contract de concesiu-ne de lucrări publice sau un contract de concesiune de servicii are calitatea de con-cedent. Contractantul care a devenit parte într-un contract de concesiune de lucrări publice sau într-un contract de concesiune de servicii are calitatea de concesionar.

Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau juridică de drept privat, română ori străină.

Conform articolului 8 din O.U.G. nr.34/2006, pot avea calitatea de autoritate contractantă într-un astfel de contract următoarele autorităţi şi instituţii publice:

a) oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local;

b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute mai sus, cu persona-litate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii: este finanţat în majoritate din fonuri publice; se află în subordinea sau sub controlul unei autorităţi sau instituţii publice; în compo-nenţa consiliului de administraţie (organului de conducere sau de superviza-re) al persoanei juridice, mai mult de jumătate din numărul membrilor aces-tuia sunt numiţi de către o autoritate sau instituţie publică;

c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b);

d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activi-tăţile relevante, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi;

e) oricare subiect de drept, altul decât cele menţionate, care desfăşoară activi-tăţi relevante în unul din sectoarele de utilitate publică (apă, energie, trans-porturi şi postă) şi care beneficiază de un drept special sau exclusiv pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie public sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării acestor activităţi.