Cuprins
- CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
- CUMULUL DE FUNCȚII
- 1. GENERALITĂȚI PRIVIND CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
- 1.1 Reglementarea contractului individual de muncă.
- Inițial, contractul individual de muncă a fost reglementat de Codul civil din 1964, în art.1470, pct.1, alături de contractul de antrepriză și cel de transport, ca una din felurile de locațiune a lucrărilor și anume „aceea prin care persoanele se obligă a pune lucrările lor în serviciul altora”. Era cunoscut sub denumirea de contractul de locațiune de muncă.(art. 1413).
- El a fost prevăzut distinct pentru prima dată, de Legea contractelor de muncă din anul 1929. Ulterior, a făcut obiectul principal de reglemtare atât pentru Codul muncii din 1950, cel din 1972, cât și pentru Codul muncii, în vigoare de la 1 martie 2003.
- În principal, contractul individual de muncă este reglementatde Codul muncii, care cuprinde un întreg titlu, Titlul II, intitulat „Contractul individual de muncă”, fiind instituția reglementată exhaustiv, motic pentru care se poate aprecia că „actualul Cod al muncii este, cu prioritate, o lege a acestui contract”.
- 1.2 Definiții ale contractului individual de muncă.
- În doctrina românească s-au mai multe definiții contractului individual de muncă. Prin urmare, într-o opinie, contractul individual de muncă este înțelegerea încheiată în scris, între o persoană fizică pe de-o parte și, de regulă, o unitate pe de altă parte, prin care prima se obligă a presta munca prevăzută în contract, îndeplinind atribuțiile ce-i revin, cu respectarea disciplinei și legalității, în cadrul unității, care, corelativ se obligă să-i asigure persoanei încadrate condiții corespunzătoare pentru buna desfășurare a activității, deplina protecție și securitate a muncii și să o retribuie în raport cu munca prestată, potrivit legii și clauzelor contractului.
- Intr-o altă accepțiune, contractul de muncă este definit ca înțelegerea dintre o persoană fizică, denumită salariat și o persoană fizică sau o persoană juridică denumită angajator, prin care salariatul se obligă să presteze munca prevăzută în contract, îndeplinind atribuțiile pe care și le-a asumat, în condițțile de disciplină stabilite prin lege și de către angajator, în schimbul unui salariu și a altor drepturi cuvenite.
- Pornind de la dispoziția art. 10 din Codul muncii, „contractul individual de muncă este acea convenție în temeiul căreia, o persoană fizică, denumită salariat sau angajat, se obligă să presteze o anumită activitate pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană juridică sau persoană fizică, care, la rândul său, se obligă să plătească remunerația denumită salariu și să asigure condiții adecvate desfășurării activității, menținerii securității și sănătății în muncă.
- 2. CUMULUL DE FUNCȚII
- 2.1 Semnificație.
- Cuvântul cumul înseamnă „deținere de către o persoană a mai multor funcții sau atribuții remunerate în același timp” , iar cel de funcție semnifică, în general, orice post din structura unui angajator care presupune exercitarea unei activități profesionale de către un lucrător.
- Prin urmare, sintagma cumul de funcții are semnificația de exercitare, în același timp, de către un angajat a mai multor activități profesionale în posturi diferite.
- Codul muncii, reglementând cumulul de funcții, are în vedere numai activitatea desfășurată pe baza contractelor individuale de muncă, insă în realitate există o interpretare stricto sensu, care constă în existența a două sau mai multor contracte individuale de muncă, în aceeași perioadă, ale aceluiași salariat, precum și o interprtare lato sensu, care constă în existența concomitentă a mai multor contracte de muncă sau contracte civile de locațiune a lucrărilor, ori comerciale sau raporturi de serviciu.
- Ca un exemplu practic privind cumulul de funcții, la data de 26 mai 2011 erau înregistrate la Inspecția muncii în Rigistrul general de evidență electronică a salariaților, anume REVISAL, 6.298.877 de contracte individuale de muncă , însă numărul salariaților era doar de 4.155.000. plusul de 2 milioane se datorează, probabil, cumulului de funcții.
Bibliografie
1. M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, ed. îngrijită de G. Bucur, M. Florescu, Edit. Educațional, București, 1998
2. S. Ghimpu, I.T.Ștefănescu, Ș. Beligrădeanu, G. Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol.I, Edit. Științifică și enciclopedică, București, 1978
3. V. Dorneanu, G. Bădică, Dreptul muncii, Edit. Lumina Lex, București, 2002
4. A. Țiclea, Tratat de dreptul muncii, ed. a VI-a, revizuită și adăugită, Edit. Universul juridic, București, 2012
5. T. Kim, Număr record de contracte înregistrate la Inspecția muncii, în „Curentul” din 30 mai, 2011
6. Legea nr. 53/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 18 mai 2011
7. Dicționarul explicativ al limbii române, Edit. Univers enciclopedic gold, București, 2009
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contractul Individual de Munca - Cumulul de Functii.docx