Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi

Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi

1.1 Scurt istoric

Curtea de Conturi a fost înfiintata prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată România. Potrivit art.1a din lege "Curtea este însarcinata cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judeţe, ale regiilor şi ale administraţiilor contribuţiilor indirecte, precum şi cu încheierea societăţilor atingătoare de cheltuieli făcute de către toţi agenţii comptabili".

Art. 116 din Constituţia din 1866 (publicată în Monitorul Oficial nr.142 din 13 iulie 1866) prevede că "Pentru toată România este o singură Curte de Conturi", iar art. 114 stipulează că "Regularea definitivă a socotelilor trebuie prezentată Adunării cel mai târziu în termen de doi ani de la încheierea fiecărui exerciţiu".

Același art.116 din Constituţia din 1923 (publicată în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923) prevede că "controlul preventiv şi cel de gestiune al tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune în fiecare an Adunării Deputaţilor raportul general rezultând conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalând, totodată, neregulile săvârşite de miniştri în aplicarea bugetului".

Potrivit Legii din 1929 "Curtea de Conturi este o instituţie de sine stătătoare, are acelaşi rang cu Înalta Curte de Casaţie şi se bucură de aceleaşi drepturi". Prin această nouă reglementare, Curtea de Conturi îsi menţine atât atribuţiile de control cât şi cele judecătoreşti.

Curtea de Conturi a fost desfiinţată prin Decretul nr.3a2 din 1 decembrie 1948.

Prin Legea nr.2 din 28 martie 1973, publicată în Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973, a fost înfiintata Curtea Superioară de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.1a0 din 19 iunie 1974 şi nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite atribuţii de control financiar şi jurisdicţionale. Legea includea o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu, "Curtea Superioară de Control Financiar urmăreşte respectarea hotărârilor de partid şi de stat în domeniul financiar şi apărarea proprietăţii socialiste". Această instituţie a fost desfiinţată prin Decretul nr.94/1990.

Art.139 din Constituţia din 1991 publicată în Monitorul Oficial nr.233 din 21 noiembrie 1991 prevedea că "Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuintare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercită şi atribuţii jurisdicţionale".

Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (publicată în Monitorul Oficial nr.224 din 9 septembrie 1992) completată şi modificată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice şi Legea nr.204/1999 pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 consfinţesc în deplin acord cu art. 139 din Constituţie: "Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuintare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public."

Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr.116 din 16 martie 2000.

Legea nr.94/1992 a fost modificată si completată ulterior prin Legea nr.77/2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.104 din 7 februarie 2002 și prin Legea nr.217/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr.724 din 24 octombrie 2008.

Legea nr.94/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr.282 din 29 aprilie 2009.

1.2. Locul Curţii de Conturi în sistemul organelor de control financiar

Controlul financiar este acţiunea de stabilire a legalităţii şi oportunităţii operaţiilor financiare care se efectuează anticipat, concomitent sau ulterior executării acestor operaţiuni.

Controlul financiar în România este exercitat prin Ministerul Finanţelor (care are ca organism specializat în acest domeniu Garda Financiară şi Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat), Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea de Conturi.

Garda Financiară, Direcţia Generală a Controlului de Stat şi Corpul de Control al Primului Ministru sunt organe subordonate Guvernului României. Spre deosebire de acestea Curtea de Conturi “funcţionează pe lângă Parlamentul României” (art. 1, al.1, Legea 94/1992).

În raporturile dintre Curtea de Conturi şi celelalte organe de control financiar, art. 93 din Legea 94/1992, de asemenea, Curtea poate “să solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiectiva în cadrul atribuţiiolr lor legale” şi are dreptul “să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, rapoartele celorlalte organisme financiare cu atribuţii de control financiar”.

1.3.Cadrul juridic

1. Constituţia României

Art.140

Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuintare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

(4) Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(a) Curtea de Conturi se înnoieste cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

2.Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M. Of. al României nr. 282/29.04.2009

3.Proiecte de acte normative

1.4.Misiune, viziune, valori şi obiective strategice

Misiunea Curţii de Conturi constă în exercitarea funcţiei de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuintare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, punând la dispoziţia Parlamentului, autorităţilor şi instituţiilor publice şi contribuabililor rapoarte privind utilizarea şi administrarea performantă a acestora în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Prin servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public extern, în vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale şi obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe, urmărim promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile

publice. Asigurăm îmbunatatirea continuă a mecanismelor de control şi audit public extern, prin Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuţiilor sale constituţionale. Urmărim creşterea gradului de implementare a legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public şi promovarea, prin acţiunile noastre, a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se înscrie pe linia bunei practici europene şi internaţionale.

În viziunea Curţii de Conturi, prin susţinerea unui sistem de control şi audit sănătos, eficient şi credibil, urmărim creşterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curtea de Conturi a României este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept care se bucură de independenţă financiară, funcţională, organizatorică şi operaţională în conformitate cu recomandările Declaraţiei de la Lima privind liniile directoare de control al finanţelor publice. Ne desfăşurăm activitatea în mod autonom, prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale.