Convenții internaționale

ABREVIERI

O.N.U.- Organizaţia Naţiunilor Unite

O.C.D.E. - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

S.U.A.- Statele Unite ale Americii

L.N. - Liga Naţiunilor

1. Introducere

În raporturile directe dintre state, în domeniul fiscal, instrumentul juridic, izvorul cel mai frecvent utilizat pentru eliminarea sau limitarea dublei impuneri internationale, îl constituie conventiile pentru evitarea dublei impuneri.

Profesorul Gh. D. Bistriceanu defineşte convenţia pentru evitarea dublei impuneri ca fiind acordul întervenit între două sau mai multe state, care are ca scop prevenirea dublei impuneri sau reducerea efectelor acesteia .

Pe plan internaţional problemele generate de fenomenul dublei impuneri au apărut prima dată în evul mediu, iar situaţiile de dublă impunere erau cel mai adesea cauzate de juxtapunerea a două sau mai multe jurisdicţii.

Primele încercări de soluţionare a acestor aspecte au fost însă realizate doar în a două jumătate a secolului XIX. Potrivit opiniilor din literatura internaţională, aceste încercări se pot concretiza în trei etape:

1) etapa masurilor de eliminare a dublei impuneri în relaţiile dintre statele federale ale aceleiaşi uniuni;

2) etapa măsurilor de eliminare a dublei impuneri în relaţiile dintre statele quasi-independente ale aceluiaşi imperiu;

3) etapa de înlăturare a dublei impuneri dintre statele independente.

În acest sens importanţa deosebită acordată, încă din acea perioadă, proble¬maticii dublei impuneri internaţionale reiese din rolul unei organizaţii internaţio¬nale de tipul Ligii Naţiunilor care, în încercarea de a rezolva asemenea probleme fiscale a pus problema necesităţii elaborării unei convenţii model, multilaterale şi bilaterale, care să ofere statelor lumii o orientare generală, în efortul de armoni¬zare a raporturilor fiscale.

Sub egida Ligii Naţiunilor, în anul 1928, au fost elaborate patru modele de convenţii:

- privind evitarea dublei impuneri în cazul impozitelor directe;

- privind evitarea dublei impuneri în cazul moştenirilor;

- privind administrarea impunerii;

- privind colectarea impozitelor.

2. Categorii de convenţii

Convenţiile pentru evitarea dublei impuneri pot sa se refere doar la impozitele pe venit sau atât la impozitele pe venit cât şi la impozitele pe avere (capital), ale caror masuri cu caracter international pto fi instituite prin două categorii de convenţii.

2.1. Convenţiile fiscale

Convenţiile fiscale sunt convenţiile care reglementează măsuri pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi avere şi cuprind criterii, soluţii şi metode instituite de către statele partenere în acest scop.

Aceste convenţii fiscale pot avea caracter general sau special. Convenţiile fiscale generale sunt cele mai frecvent utilizate şi cuprind măsuri complexe pentru evitarei dublei impuneri pe venit şi avere. Convenţiile fiscale speciale cuprind masuri pentru evitarea dublei impuneri cu privire la o anumită categorie de impozite ( impozite pe avere, donaţii sau succesiuni).

Convenţiile fiscale generale pot fi grupate in convenţii bilaterale şi convenţii multilaterale.