Cooperarea Polițienească

Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală, domeniu întrodus formal în dreptul comunitar prin Tratatul de la Maastricht, a fost precedată de o altă formă de colaborare pe plan European, şi anume Cooperare în materie de Justiţie şi Afaceri Interne. Materializarea acestei cooperări au fost cele două acorduri Schengen, din 1985 şi 1990, în vigoare din anul 1995, care au simplificat controlul la graniţele interne şi care au conţinut măsuri de aliniere legislativă în domeniile control vamal, vize, drept de azil, precum şi în ce priveşte cooperarea poliţenească şi judiciară. Semnate iniţial doare de cinci din cele, pe atunci, şase state member (Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg şi Olanda), acordurile Schengen au fost, succesiv, adoptate de primele 15 state member ale Uniunii. Şi cele 10 state member care au aderat la Uniune în anul 2004 au preluat aquisul Schengen, iar Norvegia şi Islanda sunt ţări associate la acordurile Schengen.

Domenii, cum ar fi azilul, regimul vizelor, politica de imigrare, precum şi alte politici care vizează libera circulaţie a persoanelor au fost transferate, prin Tratatul de la Amsterdam, din domeniul Cooperării poliţenesşti şi judiciare în materie penală, în Tratatul CE (art.61 şi următoarele din Tratatul CE). S-a avut în vedere şi faptul că prevederile noului titlu şi dreptul secundar emis în baza acestor prevederi nu se aplică în Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, deoarece, prin protocoale adiţionale, aceste state au obţinut un statut special. Prin acest nou titlu, s-a instituit conceptual de Europă cu mai multe viteze.

Asemenea PESC, cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală este o formă de cooperare interguvernamentală. Tratatul de la Nisa a înlocuit Unitatea Europeană pentru Cooperare judiciară prin Eurojust, constituită în anul 2002 prin decizie a Consiliului, având ca obiectiv combaterea criminalităţii printr-o mai strânsă colaborare judiciară între statele member ale Uniunii Europene.

La iniţiativa unui stat membru sau a Comisiei, Consiliul poate emite dispoziţii commune, decizii cadru şi alte decizii, conform Titlului VI, precum şi convenţii cu privire la alinierea prevederilor legale şi administrative ale statelor member (art.34 alin.2 teza a 2-a lit.a-d din Tratatul UE). În luarea deciziilor, se aplică principiul umanităţii. Curtea poate hotărâ asupra legalităţii şi interpretării deciziilor cadru, a altor decizii şi a convenţiilor încheiate în cadrul Cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, precum şi asupra legalităţii şi interpretării măsurilor de aplicare luate în acest domeniu (art.35 alin.1 din Tratatul UE).

Articolul 34. alin.1 din Tratatul UE precizează că obligaţia generală de cooperare în acest domeniu se concretizează printr-un schimb de informaţii. Deciziile-cadru luate în cadrul CPJ sunt obligatorii în ce priveşte obiectivul urmărit, lăsând însă statelor member alegerea şi forma mijloacelor pentru atingerea acestuia, ceea ce înseamnă că aceste decizii nu au un effect direct. Deciziile-cadru urmăresc alinierea prevederilor legale şi administrative ale statelor member (art.34 alin.2 teza a 2-a lit.b din Tratatul UE), constituind obligaţii de drept internaţional public asumate de statele member.

Printre actele juridice elaborate în cadrul CPJ se regăsesc următoarele:

- Convenţia din 10 martie 1995 privind procedura simplificată de extrădare între statele member ale uniunii Europene;

- Convenţia din 27 septembrie 1996 privind extrădarea între statele member ale Uniunii Europene;

- Convenţia din 17 iunie 1998 cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule;

- Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002, privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele member;

- acţiunea comună din 29 iunie 1998 cu privire la bunele practici de asistenţă judiciară în materie penală;

- Decizia Consiliului de Administraţie al Europol din 20 martie 2007 de stabilire a normelor care reglementează în ţelegerile în scopul asocierii experţilor terţilor la activităţile grupurilor de analiză.