Corelația contractului civil cu alte contracte

GENERALITĂŢI

După cum știm în orice sistem național de drept există o mulțime de ramuri de drept care reglementează relații sociale distincte.Toate ramurile de drept sunt divizate în ramuri de drept public și ramuri de drept privat. Drept civil este principala ramură din domeniul dreptului privat, astfel această ramură reglementează toate relațiile patrimoniale și personal nepatrimoniale dintre subiecții aflați pe picior de egalitate.Din sectorul dreptului privat drept civil este considerată ramura de drept comun ,astfel normele din această ramură pot să reglementeze practic orice relație patrimonială apărută între 2 subiecți.Ca urmare se observă faptul că normele din dreptul civil au o aplicabilitate foarte largă ,fiind aplicate într-o varietate de situații distincte.Un domeniu larg reglementat de către normele dreptului civil este ,,contractul’’ care este unul dintre cele mai principale intrumente juridice folosit în cadrul societății practic în toate domeniile dreptului privat cît și domeniul dreptului public.

Drept fapt că contractul este folosit practic în toate ramurile de drept de multe ori se pune problema în practică ce norme vor guverna aceste contracte,această problemă rezultînd din faptul că dreptul civil este singura ramură care reglementează cel mai detaliat acest domeniu.Dreptul civil reglementează relațiile dintre subiecții puși pe picior de egalitate,dar în practică există contracte în care părțile nu se află pe picior de egalitate,cum ar fi contractul administrativ,astfel se pune întrebarea în ce măsură sunt compatibile normele din dreptul cvil asupra la astfel de contracte sau dacă ar fi posibil aplicarea normelor dreptului civil asupra la așa tip de contracte. În practică întîlnim o varietate de contracte cum ar fi contractul matrimonial,contractul locativ,contractul individual de muncă,contractul comercial ,etc. Astfel necesită a fi văzut în ce măsură aceste contracte se aseamănă cu contractul civil clasic pentru a vedea în ce măsură acestor contarcte vor putea fi aplicate normele din domeniului dreptului civil și în ce măsură aceste norme sunt aplicabile acestor contracte.

I. CORELAȚIA CONTRACT CIVIL –CONTRACT ADMINISTRATIV

1.1 Contractul civil

Contractul civil este acordul de voință între două sau mai multe persoane realizat în scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil.

Încheierea contractelor este guvernată de principiul libertăţii contractuale, deoarece orice contract este creaţia unei voinţe umane.Principiul libertății contractuale presupune mai multe aspecte astfel părțile sunt libere să contracteze sau să nu contracteze,nimeni nu poate fi silit să încheie un contract decît în cazurile prevăzute de lege; fiecare are posibilitatea de a alege orice fel de contract,atît prevăzut de lege cît și contracte ce nu sunt prevăzute de lege ;părțile sunt libere să determine prin voința lor clauzele pe care urmează să le cuprindă contractul și efectele pe care trebuie să le producă ;numai părțile înseși prin acordul lor pot modifica sau rezolvi un contrcat valabil încheiat. Sub aspectul formei încheierii contractului, libertatea contractuală se exprimă prin ceea ce se numeşte consensualism; contractul se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor. Contractul reprezintă principalul izvor de obligaţii. Dacă o convenţie este legal făcută, ea are "putere de lege" între părţi. Însemnătatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaţii între persoanele fizice şi juridice se învederează în toate domeniile, de la cele mai fireşti şi mai simple activităţi ale oamenilor (ca de pildă, cumpărarea celor necesare traiului), pînă la conducerea economiei naţionale şi la stabilirea relaţiilor internaţionale.

Contractul are un puternic rol educativ în viaţa societăţii noastre; el introduce în relaţiile dintre oameni simţul răspunderii pentru îndatoririle ce le revin şi promovează relaţii de colaborare, educă oamenii în sensul disciplinei contractuale,deasemenea contractul constituie un mijloc foarte importnat în ce ține de circuitul mărfurilor într-o societate.

1.2 Contractul administrativ

În doctrina actuală, contractul administrativ este definit ca reprezentând un acord de voinţă, dintre o autoritate publică, aflată pe o poziţie de superioritate juridică, pe de-o parte şi alte subiecte de drept, pe de altă parte, prin care se urmăreşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publică. În prezent, pot fi identificate următoarele trăsături principale ale contractului administrativ:

a). reprezintă un acord de voinţă între o autoritate a administraţiei publice sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate a administraţiei publice, pe de-o parte şi un particular, pe de altă parte;

b). presupune efectuarea de lucrări, prestarea de servicii, etc., de către particular, în schimbul unei plăţi;

c). părţile trebuie să accepte unele clauze de natură regulamentară stabilite prin lege sau în baza legii, prin Hotărâre a Guvernului; 94

d). autoritatea administraţiei publice nu poate ceda interesele, drepturile sau obligaţiile sale decât altei autorităţi a administraţiei publice, iar particularul le poate ceda la rândul său, doar cu acordul administraţiei publice;

e). când interesul public o cere sau când particularul nu şi-a îndeplinit din culpă obligaţiile contractuale ori când executarea devine prea împovărătoare pentru particular, autoritatea administraţiei publice poate modifica sau rezilia unilateral contractul;

f). soluţionarea litigiilor revine instanţelor de contencios administrativ.