Creditul Public

În situatiile în care veniturile bugetare ordinare se dovedesc a fi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice sau când, în timpul executiei bugetare se înregistreaza goluri temporare de trezorerie, autoritatile publice apeleaza, de cele mai multe ori, în vederea obtinerii de resurse financiare, la persoanele fizice sau juridice detinatoare de disponibilitati banesti în vederea unui împrumut. Astfel, sub forma unor împrumuturi, sunt atrase resurse financiare care au character extraordinar.

Definitie.

Împrumutul sau creditul public este o obligatie baneasca rezultata dintr-un contract prin care statul obtine fonduri de la persoane fizice sau juridice (creditoare), angajându-se totodata sa ramburseze suma acestui împrumut împreuna cu cheltuielile aferente acestuia (dobânzi, câstiguri etc.) într-o perioada dterminata.

Creditul public “reprezinta împrumutul facut de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale de la persoane fizice sau juridice, detinatoare de mijloace banesti, prin institutii specializate” care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si le încredinteaza statului pentru o perioada determinata de timp.

Având aceleasi surse de constituire, respective sumele de bani disponibile la un moment dat în economie, creditul public va intra în concurenta cu creditul privat.

Principalul avantaj pe care l-ar avea creditorii la împrumutul public îl reprezinta solvabilitatea statului, sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Creditul public reprezinta împrumutul facut de la persoanele fizice sau juridice, detinatoare de mijloace banesti, prin institutiile specializate (banci), care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si le încredinteaza statului pe o perioada determinata de timp.

De regula împrumutul public este utilizat pentru acoperirea necesitatilor de trezorerie, pentru necesitatile de echilibru bugetar, pentru finantarea serviciilor publice etc. Pentru fiecare împrumut contractat, statul emite înscrisuri (titluri, hârtii de valoare, obligatiuni) de o anumita valoare. Valoarea mentionata pe fiecare înscris împrumutului respective, reprezinta valoarea nominala. Suma care poate fi obtinuta pe înscrisul respective prin vânzarea ei la bursa reprezinta valoarea reala.

Caracteristicile creditului public.

a) are character voluntar si contactual de drept public, exprimând acordul de vointa al partilor. Statul stabileste conditiile împrumutului, iar eventualii subscriptori pot accepta sau refuza aceste conditii, dar nu pot solicita tratament preferential;

b) stutul nu ofera subscriptorilor o garantie speciala în afara de veniturile sale bugetare viitoare. Împrumutul reprezinta, de fapt, o modalitate de anticipare a resurselor viitoare;

c) împrumuturile de stat au character rambursabil, suma subscrisa rambursându-se la un termen fix, sau amortizându-se treptat;

d) împrumuturile sunt purtatoare de dobânzi sau de câstiguri sau ofera ambele tipuri de avantaje.

Elementele tehnice ale creditului public.

Un împrumut de stat presupune stabilirea unor elemente tehnice care îl definesc din punct de vedere juridic si în functie de care eventualii subscriptori decide cu privire la oportunitatea unei alocari a resurselor financiare disponibile pentru creditarea statului.