Criminalistica - Definitia si Obiectul Identificarii Criminalistice

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Criminalistica - Definitia si Obiectul Identificarii Criminalistice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Bibliografie 3
2. Abrevieri 4
3. Definitia identificării criminalistice 5
4. Sectiunea 1 Notiuni generale 5
5. Sectiunea 2. Principiile identificarii criminalistice 6
6. 2.1Obiectele supuse examinarii apar ca obiecte scop (de identificat) si obiecte mijloc (care servesc la identificare) 6
7. 2.2Obiectele supuse identificarii cuprind elemente relativ stabile si elemente variabile 7
8. 2.3Examinarea analitica si sintetica a elementelor caracteristice 7
9. 2.4Interdependenta cauzală si dinamicitatea 7
10. Sectiunea 3. Fazele procesului de identificare 7
11. Sectiunea 4. Metode folosite in identificare 8
12. Sectiunea 5. Formularea concluziilor de identificare 9
13. Sectiunea 6. Identificarea prin constatatre tehnico-ştiinşifică şi expertiză criminalistică 10
14. Constatarea tehnico stiintifica 10
15. Expertiza criminalistica 10
16. Pregatirea si dispunerea expertizei criminalistice si a constatarii tehnico stiintifice 11
17. Efectuarea expertizei criminalistice 12
18. Sectiunea 7 Realizarea expertizei si redactarea raportului de expertiza criminalistica 13

Extras din document

A) Definitia identificarii criminalistice

Sectiunea 1 Notiuni generale

Identificarea reprezinta „problema centrala a investigatiei criminalistice”.(Paul L. Kirk, 1966).

„Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitaţii unor persoane, obiecte sau fenomene, aflate în legatura cauzala cu fapte ilicite, prin metode stiintifice criminalistice, în scopul stabilirii adevarului în procesul judiciar.” (Emilian Stancu).

Identic înseamna „exact, la fel, perfect asemanator (cu cineva sau ceva); întocmai, aidoma”, iar identificare „ansamblu de mijloace si metode folosite de organele folosite de organele judiciare pentru stabilirea identitatii unei personae pe baza trasaturilor si particularitatilor acesteia”. (Dictionar Enciclopedic, vol. III H-K, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1999, p. 156. Micul Dictionar Academic,

vol. III Literele I-Pr., Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003, p. 10-11, da definitii mai cuprinzatoare: „Identifica – 1. A stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru Si: a recunoaste. 2. A considera ca fiind identice doua sau mai multe obiecte, fiinte etc. 3. A se simti întocmai cu cineva sau ceva Si: a se confunda. 4. A actiona asa cum ar face-o altcineva. 5. A deveni acelasi cu Si: a se

contopi”). „Identificare – 1. stabilire a identitatii unei persoane sau a unui lucru Si: recunoastere. 2. Stabilire a unui raport de identitate între doua lucruri, obiecte etc. Senzatie de a fi întocmai cu cineva sau ceva. 4. Actionare în acelasi mod în care ar face-o altcineva. 5. Confundare. 6. Contopire”.

„Identitate – 1. Coincidenta în toate aspectele cu sine însusi. 2. (Logica) Principiul identitatii: principiul fundamental al gândirii care impune ca formele logice sa pastreze unul si acelasi sens în decursul aceleiasi operatii. 3. Asemanare perfecta. 4. Ansamblu de date prin care se identifica o persoana”.

„Prin identitate se întelege însusirea unei persoane, a unui obiect sau fenomen de a-si manifesta individualitatea în timp si în spatiu, prin caracteristicile fundamentale, neschimbatoare, ce le deosebesc de toate celelalte si le determina sa ramâna ele însele pe întreaga durata a existentei lor” (A.

Lalande). Realizarea identificarii presupune a se stabili nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fata de orice alt obiect.

Identificarea se stabileste pe baza caracteristicilor generale si individuale. Identificarea, fiind un proces dialectic, nu trebuie interpretata în mod rigid (Emilian Stancu).

Specific intregii activitati de cercetare stiintifica si deosebit de important pentru Criminalistica, procesul de identificare se bazeaza pe "posibilitatea recunoasterii obiectelor lumii materiale, prin fixarea in procesul nostru de gandire a caracteristicilor acestora si datorita neschimbarii relative a lor, cel putin pentru un anumit timp" Stabilirea adevarului in cauzele supuse justitiei se realizeaza prin intermediul administraarii de probe. Una din modalitatile de probatiune o constituie si identificarea criminalistica, fara insa a se confunda cu aceasta si fara sa se reduca la ea. " Continutul principal al probatiunii cu ajutorul identificarii criminalistice consta in gasirea, desprinderea obiectului sau persoanei implicate dintr un ansamblu nedeterminat de obiecte sau persoane posibile. "

Identificarea, ca proces psihic realizat prin compararea caracteristicilor, urmata de judecata privind identitatea / neidentitatea se bazeaza in toate domeniile pe aceleasi principii, dar aplicarea si modul de realizare a procesului de identificare poarta o amprenta specifica pentru fiecare activitate in parte. Identificarea criminalistica are si ea specificul sau, constand din aceea ca se urmareste a se stabili prin acest complex proces, atat identitatea cat si neidentitatea, iar concluziile au in consecinta formularii lor aceeasi forta probanta.

Criminalistul merge cu identificarea in principiu, pana la nivelul unui obiect sau individ, nu ramane la nivelul generic al grupului de obiecte, categorie de indivizi, s. a. m. d. , in functie de masura in care mijloacele de examinare si metodologia de care se dipune la un moment dat permit o identificare individuala. Stabilirea apartenentei la o anumita grupa nu este suficienta, procesul mergand in continuare prin intermediul compararii cu un singur obiect cel care a creat urma de la care se pleaca.

Identificarea nu trebuie privita rigid, ea fiind un proces dinamic, asemeni insesi obiectelor si fiintelor pe care le examineaza, in continua schimbare si ramanand totusi ele insele.

Identificarea criminalistica apare astfel ca un proces de stabilire cu ajutorul mijloacelor si metodelor proprii stiintei criminalistice, a factorului creator al urmei, pe baza caracteristicilor acestuia, intr un sistem unitar si individualizat

Identificarea se poate face si fara contact direct tactil, instrumental, vizual cu obiectul identificare, folosindu se in acest scop :

Identificarea dupa descrierea trasaturilor esentiale cand sunt folosite perceptiile anterioare ale altor persoane privind aspectul, locul, modul de actiune al unui fenomen, obiect, instrument sau persoana. in acest mod sunt identificati infractori, obiecte ori persoane disparute, sustrase, rapite, printr o comparare a descrierilor cu elementele de care se dispune.

Identificarea dupa memorie este o alta modalitate de identificare, bazata pe valorificarea perceptiilor anterioare ale unor persoane in functie de calitatea perceptiei si memorarii (probleme pe care le vom trata la momentul necesar) realizate in anumite conditii de timp, loc, stare psihica, etc. La reantalnirea cu obiectul, persoana sau fenomenul perceput , se recurge la memoria perceptiei respective pentru a putea efectua o comparare. Memorarea perceptiilor permite identificarea atat a unor elemente de ordin vizual (aspect, culoare, viteza de deplasare, etc. ) cat si a unor elemente de ordin senzorial divers ( olfactiv, auditiv, intensitate, miros specific, etc. ). In functie de modul in care un anumit fenomen, obiect, fiinta s a reflectat in lumea materiala producand anumite urme se contureaza si ceea ce indeobste constituie domeniul identificarii in criminalistica.

Identificarea dupa urmele lasate va utiliza alaturi de impresiunile de la fata locului si altele create in mod artificial, prin intermediul obiectului, fiintei banuite a le fi creat (de exemplu urme de taiere cu un topor, cu un ferastrau, create cu o cheie falsa, amprente). Dat fiind posibilitatea repetarii cvasi identice a modului in care s a creat urma in litigiu, aceasta modalitate de identificare este cea cu cele mai mari sanse de reusita si oferind un grad ridicat de certitudine.

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalistica - Definitia si Obiectul Identificarii Criminalistice.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT – BUCURESTI