Criminalistică - Urmele biologice de natură umană

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 4902
Mărime: 38.02KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

1. Noțiuni introductive 3

2. Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge 4

2.1. Aspecte generale 4

2.2. Căutarea la fața locului a urmelor de sânge 4

2.3. Ridicarea urmelor de sânge 6

2.4. Interpretarea și expertiza biocriminalistică 6

3. Cercetarea urmelor de salivă 7

3.1. Aspecte generale 7

3.2 Cercetarea la fața locului 8

3.3. Ridicarea, interpretarea și expertiza urmelor de salivă 8

4. Cercetarea urmelor seminale 9

4.1 Problematica generală 9

4.2. Căutarea urmelor de spermă 10

4.3 Ridicarea, interpretarea și examinarea urmelor seminale 10

5. Cercetarea urmelor de natură piloasă 12

5.1. Aspecte generale 12

5.2. Cercetarea la fața locului 12

5.3. Ridicarea și recoltarea firelor de păr 12

5.4. Expertiza firelor de păr 13

6. Concluzii 13

7. Bibliografie 14

Extras din document

1. Noțiuni introductive

Urmele biologice fac parte din categoria urmelor materiale, și sunt reprezentate de produse de secreție, excreție și resturi de țesuturi. Secrețiile principale sunt: saliva, secreția nazală, secrețiile vaginale și laptele matern. În categoria excrețiilor intră: urina, fecalele, sperma, sputa, vomisimentele, meconiul, vernix caseoza (grăsimea din corpul noului născut ). Categoria țesuturilor poate fi împărțit și ea în două subcategorii: țesuturi moi și țesuturi dure. Țesuturi moi sunt de exemplu sângele, pielea, țesutul muscular sau masa cerebrală, iar țesuturi dure sunt oasele sau unghiile.

Datorită naturii lor perisabile, este necesar să fie conservate, ridicate și examinate cu maximum de operativitate. Examenul de laborator al acestei categorii de urme este unul complex, care pe lângă cunoștințele de ordin criminalistic, necesită antrenarea unor specialiști din alte domenii de activitate: biologie, toxicologie, antropologie, medicină legală etc. Practica a demonstrat că, de obicei, la locul undre s-a produs un eveniment se întâlnesc, de regulă, nu una ci mai multe categorii de urme, fapt care necesită descoperirea, selectarea, fixarea, ridicarea și analiza acestora conform specificului fiecărui material în parte.

Urmele biologice apar cu preponderență în înfracțiunile săvârșite cu violență (ex. omor, tâlhărie, viol, loviri), dar și în accidente rutiere, de muncă, în explozii, incendii sau catastrofe naturale, aeriene, feroviare. Raportat la frecvența acestora, precum și la calitatea elementelor științifice de individualizare, de circumstanțiere a modului de săvârșire a faptei, putem aprecia că cele mai importante urme sunt cele de sânge, salivă, spermă și firele de păr.

Datorită caracterului lor, urmele biologice se situează în zona de interferență a criminalisticii cu medicina legală. Practic se poate vorbi de o cercetare interdisciplinară proprie expertizei biocriminalistice, denumită expertiză completă. Expertul criminalist este obligat să cunoască noțiuni generale referitoare la urmele biologice, întrucât acestuia îi revine sarcina să le determine prezența la locul faptei (adică să le descopere), să le ridice și să le pregătească în vederea expertizei. De modul în care organul judiciar descoperă și ridică de la fața locului urmele biologice depinde atât reușita expertizei biocriminalistice, cât și clarificarea unor probleme esențiale referitoare la fapta penală, în special la persoanele implicate în săvârșirea acesteia. Cea ce privește pregătirea materialelor în vederea expertizei: formularea corectă a întrebărilor adresate specialistului, precum și aprecierea concluziilor, admiterea sau respingerea lor nu se paote face decât de magistratul având un minimum de cunoștințe în domeniu, ceea ce reprezintă o dovadă de probitate profesională.

În cele ce urmează ne vom concentra pe analiză mai detaliată a cercetării anumitor categorii de urme biologice de natură umană, cum ar fi de exemplu sângele, saliva, sperma, respectiv firul de păr.

2. Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge

2.1. Aspecte generale

Prin urmă de sânge se înțelege lichidul extravazat dintr-un sector al aparatului cardiovascular și depus pe un anumit suport, în procesul săvârșirii unei infracțiuni sau în legătură cu aceasta.

Urmele de sânge, prin frecvența cu care sunt întâlnite în câmpul infracțional, ca și prin posibilitățile de identificare pe care le oferă, inclusiv prin furnizarea de indicii necesare clarificării împrejurărilor privind locul, timpul, mijloacele și modul de săvârșire a faptei, dețin o pondere particulară în cadrul investigațiilor criminalistice.

O persoană adultă poatea avea o cantitate de 4-5 litri de sânge, ceea ce reprezintă 1/13 parte din greutatea corpului. Principalele sale componente sunt plasma și elementele celulare: globulele roșii, numite și hematii sau eritrocite, globulele albe, numite și leucocite, și trombocitele. Sângele omului are caracteristici proprii, care ne ajută să deosebim urmele de sânge uman de sângele provenit de la alte viețuitoare.

La locul faptei, urmele de sânge pot fi prezente ca urmare a vătămării persoanelor și pot fi găsite pe diferite obiecte, pe instrumentele folosite, pe sol, pe drumul parcurs de către persoane cu leziuni sângerânde, pe corpul și îmbrăcămintea personală. Aceste urme sangvinolente se prezintă sub formă de picături, stropi, dâre, bălți, mânjituri. În funcție de natura suportului, urmele de sânge pot fi absorbite de acesta sau pot rămâne la suprafață. Culoarea urmelor diferă în funcție de vechimea, cantitatea, natura suportului și factorii care acționează asupra lor: temperatura, lumina, diverși agenși fizici și chimici. Calitatea urmelor de sânge poate fi influențată de acțiunile exercitate de om.

2.2. Căutarea la fața locului a urmelor de sânge

Descoperirea urmelor sangviolente reprezintă o activitate de o deosebită importanță. Căutarea urmelor se efectuează potrivit particularităților locului sau suportului cercetat.

Se pornește de la studiul suporturilor pe care se pot forma. Din generalizarea practicii de urmărire penală a rezultat că, în cursul cercetării la fața locului, urmele de sânge pot fi găsite pe corpul și pe îmbrăcămintea victimei și a agresorului, pe obiectele presupuse a fi folosite la săvârșirea faptei, pe drumul parcurs de victimă și agresor, dacă prezintă leziuni deschise, la locul unde a fost descoperită victima. După natura lor (sânge arterial sau sânge venos) și cantitatea de sânge curs în afara corpului, urmele de sânge pot avea formă de baltă, dâre sau picături.

Balta de sânge se produce atunci când s-a scurs o cantitate mai mare și poate avea forme relativ rotunde sau fără contur, în raport de natura suportului. Sângele venos formează urme cu forme bine conturate, pe când cel de proveniență arterială, datorită presiunii cu care este aruncat în afara corpului, capătă forme de stea cu ramificații, ale căror dimensiuni diferă după înălțimea și distanța la care se află suportul.

Bibliografie

1. E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, București, 2007.

2. L. Cârjan, Trata de criminalistică, Ed. Pinguin Book, București, 2005.

3. F. Ionescu, Criminalistica, Ed. Universitară, București, 2008.

4. A. Ciopraga, I. Iacobuță, Crimminalistică, Ed. Junimea, Iași, 2001.

5. N. V. Cătuna, Criminalistică, Ed. C.H.Beck, București, 2008.

6. I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, București, 2001.

Preview document

Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 1
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 2
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 3
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 4
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 5
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 6
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 7
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 8
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 9
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 10
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 11
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 12
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 13
Criminalistică - Urmele biologice de natură umană - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Criminalistica - Urmele biologice de natura umana.docx

Alții au mai descărcat și

Microurme

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist” Pentru o mai bună...

Tehnici de Protecție a Mediului

CAPITOLUL I PROTECŢIA JURIDICĂ A SOLULUI 1.1. Protecţia juridică a solului Acţiunea comunitara de protecţie a solului s-a desfăşurat, în mod...

Infracțiunile comise prin violență

Introducere Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice edictate de stat prin care se stabilesc faptele care...

Cercetarea la Fața Locului

Cercetarea la faţa locului 1.Semnificaţia şi importanţa cercetării la faţa locului Cercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile ce...

Identificarea Criminalistică

CAPITOLUL I Aspecte generale privind identificarea criminalistică Secţiunea I- Importanţa identificării criminalistice Datorită înţelepciunii...

Expertiză criminalistică

Expertiza criminalistica este o activitate de cercetare stiintifica a urmelor si altor mijloace materiale de proba in scopul identificarii...

Dactiloscopia Judiciara

1. Notiunea si obiectul dactiloscopiei judiciare Pe suprafata palmelor si a talpilor picioarelor se pot observa niste liniute care au diferite...

Urmele de Dinti si Buze

Capitolul I Urmele de buze 1. Introducere Folosirea urmelor de buze în procesul identificării criminalistice a suscitat interes abia în ultimul...

Te-ar putea interesa și

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Criminalistică - noțiune și sistem

CAPITOLUL I. CRIMINALISTICA- NOTIUNE SI SISTEM 1. Notiunea si importanta criminalisticii Impunerea unui caracter modern activitatii juridice a...

Legătura criminalisticii cu alte științe

Criminalistica este o stiinta judiciara,cu caracter autonom unitar,care insumeaz un ansamblu de cunostinte despre metodele,mijloacele,tehnicile si...

Folosirea Constatărilor tehnico-științifice și a Expertizelor în Cazul Infracțiunii de Pruncucidere

Scopul activităţii respective îl constituie valorificarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă descoperite la locul faptei sau cu ocazia...

Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți

Abstract In this article I present some introductory notions and the importance of discovering evidence, especially teeth marks during the...

Drept procesual penal și criminalistică

(BILETUL NR.1) 1.Liberarea provizorie sub control judiciar si pe cautiune a persoanei retinute Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Criminalistică

Activitatea de aplicare a mijloacelor tehnice în cercetarea infractiunilor a fost cunoscuta mult timp sub denumirea de „politie tehnica” sau...

Ai nevoie de altceva?