Criminalistică - urmele de mâini

Referat
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 6693
Mărime: 31.50KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lazar Carjan
a fost prezentat in cadrul facultatii Spiru Haret

Cuprins

Bibliografie 2 I.NOTIUNI GENERALE 3

Tehnica criminalistica 3

Tactica criminalistica 3

Metodologia criminalistica 3

Legatura criminalisticii cu alte ştiinte 3

Notiunea de “urma” in criminalistica 4

II.URMELE DE MAINI 5

Proprietatile desenului papilar 5

Clasificarea urmelor de maini 6

Cautarea si descoperirea urmelor de maini 6

Relevarea urmelor papilare 7

Fixarea urmelor de maini 8

Ridicarea urmelor de maini 8

Prelucrarea si examinarea urmelor papilare in laborator 8

Topografia si detaliile desenului papilar de pe suprafata mainii 10

Identificarea persoanelor dupa urmele de maini 11

1. Clasificarea desenului papilar 11

2. Tipurile desenelor papilare 11

Detaliile caracteristice desenului papilar 13

Procesul identificarii dactiloscopice 14

Sisteme automate de identificare a amprentelor si a urmelor digitale 15

Extras din document

I.NOTIUNI GENERALE

Notiunea de criminalistica in literatura de specialitate are un continut foarte restrans, fiind integrata in criminologie, iar alteori, are un sens larg, cuprinzand medicina legala, pshiologia judiciara. Aceasta disciplina constituie o stiinta autonoma avand stranse legaturi cu alte stiinte.

Putem defini criminalistica ca fiind stiinta care elaboreaza si foloseste mijloacele tehnice, metodele si procedeele tactice necesare descoperirii si cercetarii infractiunilor si a persoanelor care le-au savarsit, precum si a prevenirii faptelor antisociale.

Criminalistica are un obiect propriu de studiu si metode specifice de cercetare. Aceasta elaboreaza metodele de cercetare a urmelor infractiunii: urmele de maini, urmele mijloacelor de transport, urmele instrumentelor de spargere, urmele impuscaturii, cu scopul de a identifica obiectele creatoare de urme si persoanele care le-au folosit.

Criminalistica elaboreaza metodele tactice si procedeele de ascultare a persoanelor implicate in savarsirea infractiunii.

Criminalistica actioneaza in prevenirea infractiunii printr-o activitate dusa in mod organizat de organele judiciare, pe baza unor metode si mijloace specifice unor grupe de infractiuni si unor categorii de infractori.

Criminalistica foloseste atat metode specifice (descoperirea, fixarea si interpretarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba, examinarea comparativa, efectuarea experimentelor, identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmentele exterioare ori dupa resturi osoase, cercetarea falsului in acte), cat si metode ale altor stiinte cum ar fi: spectroscopia, cromatografia, holografia, anatomia comparata.

Tehnica criminalistica priveste mijloacele tehnice folosite de organele de urmarire penala si de experti pentru descoperirea, ridicarea, examinarea, fixarea si interpretarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba. Sunt studiate principiile identificarii si mijloacele de aplicare a fotografiei judiciare la nevoile organelor de urmarire penala.

Tactica criminalistica are in vedere studiul metodelor tactice folosite la ascultarea persoanelor participante la procesul penal si al procedeelor de efectuare a unor activitati specifice organelor de urmarire penala: elaborarea si verificarea versiunilor, cercetarea la fata locului, reconstituirea, perchezitia, prezentarea pt. recunoastere.

Metodologia criminalistica studiaza mijlocele tehnice si metodele tactice folosite la cercetarea unor grupe de infractiuni ce prezinta un grad mai ridicat de pericol social, sau care solicita o specializare a organelor judiciare, aici mentionam infractiuni impotriva personei, sustragerile din avutul public si particular, accidentele de circulatie, darea si luarea de mita, traficul de stupefiante.

Legatura criminalisticii cu alte ştiinte.

Criminalistica, este o stiinta autonoma insa imprumuta din alte domenii ale stiintei notiuni si constatari pe care le adapteaza la specificul propriu:

1.Legatura cu medicina legala. Cea mai mare legatura o are criminalistica cu medicina legala pentru ca din ea s-a desprins in urma cu mai putin de 100 de ani. La inceput medicul legist facea totul iar politistilor le revenea un numar restrans de atributii. Cu timpul, politia stiintifica s-a dezvoltat atat de mult incat a devenit o stiinta noua numita criminalistica.

Intre criminalistica si medicina legala exista o legatura atat de stransa, incat unele fapte nu pot fi cercetate fara aportul medicului legist. Paternitatea criminalisticii este revendicata de medicii legisti care studiaza acelasi fenomen, infractionalitatea, dar din unghiuri diferite. Intre cele doua stiinte exista raporturi speciale, datorate contributiei avute de medicii legisti la dezvoltarea criminalisticii.

2.Legatura cu chimia. Criminalistica foloseste cuceririle chimiei in domenii cum sunt cercetarea falsului in acte cand trebuie sa cunoastem reteta de fabricare a hartiei si a cernelurilor pentru a putea deosebi intre ce este original sau autentic si ce este fals.

Chimia ofera mijloacele necesare pt. descoperirea, relevarea, fixarea si cercetarea urmelor, precum si anumite date referitoare la substante toxice, stupefiante, falsuri alimentare, medicamente si alte substante de natura organica si anorganica necesare descoperirii si dovedirii activitatii infractionale.

3.Legatura cu fizica. Criminalistica foloseste rezultatele cercetarilor din fizica in domenii cum sunt fotografia judiciara sau efectele laserelor, razelor infrarosii sau radiatiilor atomice folosite in scopuri criminale.

4.Legatura cu psihologia. In tactica folosita de criminalistica la ascultarea persoanelor sau la perchezitie, aplicam cunostintele de psihologie generala si psihologie judiciara pentru a sti cum sa ne purtam cu fiecare persoana cercetata in functie de structura psihica a acesteia.

5.Legatura cu criminologia. Cele doua stiinte au autonomie si obiect de cercetat propriu dar se intalnesc intr-un domeniu comun si anume in privinta activitatii de prevenire a infractiunilor.

Atunci cand pornim la cercetarea unui caz, folosim mai intai cunostintele de criminalistica pentru a afla cine este autorul infractiunii., apoi folosim cunostintele de criminologie pentru a afla cauzele care au determinat si conditiile care au favorizat sau inlesnit savarsirea faptei.

Notiunea de “urma” in criminalistica.

Studiul urmelor reprezinta cea mai importanta tema de cercetare criminalistica.

Se admite ca ar exista chiar o stiinta autonoma traseologia,ce studiaza intreaga activitate de descoperire, fixare, ridicare si valorificare a urmelor.

Notiunea de urma in criminalistica cuprinde o sfera mult mai larga decit aceea de urma a infractiunii. Urmele infractiunii sunt urmele produse de om in timpul savirsirii unor fapte prevazute de legea penala.

Traseologia studiaza categoria de urme care se produc prin imprimarea conturului sau detaliilor unor obiecte mai dure pe suprafata sau substanta unor obiecte de o consistenta mai slaba: urme ale instrumentelor de spargere, ale impuscaturii, ale mijloacelor de transport.

In criminalistica notiunea de urma are un sens mai larg si unul mai restrins. In sens larg, urmele constitue rezultatul modificarilor intervenite in mediul inconjurator prin actiunea omului si in sens restrins, urmele sunt numai acele modificari produse in mediul inconjurator in timpul savirsirii unor fapte prevazute de legea penala.Aceste modificari trebuie cercetate atit pe obiectele asupra carora s-a exercitat actiunea omului cit si pe corpul sau imbracamintea persoanelor implicate in savirsirea unor fapte penale. Intre actiunea omului si modificarile produse in mediul inconjurator trebuie sa existe o legatura cauzala.

In criminalistica notiunea de urma cuprinde toate modificarile care au loc in lumea materiala prin actiunea omului si care prezinta interes pentru stabilirea existentei unei fapte prevazute de legea penala, a mijloacelor folosite la savirsirea ei, a imprejurarilor care s-a produs, pentru indentificarea faptuitorului.

Preview document

Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 1
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 2
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 3
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 4
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 5
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 6
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 7
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 8
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 9
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 10
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 11
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 12
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 13
Criminalistică - urmele de mâini - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Criminalistica - Urmele de Maini.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte generale privind executarea silită - participanții la executarea silită

1. NOŢIUNEA, NATURA JURIDICĂ ŞI SCOPUL EXECUTĂRII SILITE 1.1. Noţiunea executării silite Hotărârea judecătorească conferă posibilitatea celui...

Cercetarea la Fața Locului

Cercetarea la faţa locului 1.Semnificaţia şi importanţa cercetării la faţa locului Cercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile ce...

Identificarea Criminalistică

CAPITOLUL I Aspecte generale privind identificarea criminalistică Secţiunea I- Importanţa identificării criminalistice Datorită înţelepciunii...

Tactica efectuării cercetării la fata locului

Având în vedere faptul că în soluționarea procesului penal se utilizează în prezent cele mai avansate metode și mijloace tehnico-științifice, iar...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Adunarea Generală

INTRODUCERE Societăţile comerciale deţin un rol esenţial în dezvoltarea oricărei economii, acestea generând în mare măsură o parte din produsul...

Cadrul Legislativ al Activității și Structura Rețelei de Medicină Legală din România

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Definiţia medicinei legale Pornind de la necesitatea respectării conceptului de dreptate, având in vedere...

Constituirea societăților comerciale

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SOCIETĂŢILE COMERCIALE 1.1. Scurt istoric privind apariţia şi evoluţia societăţilor comerciale Născută...

Te-ar putea interesa și

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Relevarea și Examinarea Urmelor Papilare

1.Introducere 1.1Noțiunea de urmă papilară. Simpla prezență a omului într-un anumit loc – fie statică, fie dinamică – dă naștere unor urme...

Identificarea Persoanelor după Urme

GLOSAR DE TERMENI • CRIMINALISTICĂ =s.f. Stiinţă care se ocupă cu cercetarea mijloacelor si cu elaborarea metodelor pentru prevenirea...

Urmele în criminalistică

Introducere Descoperirea urmelor presupune o cercetare sistematică şi amănunţită a locului săvârşirii infracţiunii, prin observarea nemijlocită...

Investigarea dactiloscopică

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE Din cele mai vechi timpuri, omul a simţit nevoia să îşi recunoască semenii și să îi diferenţieze. Pentru acest...

Expertiza criminalistică a urmelor corpului uman

1. Consideraţii introductive Interacţiunea om-mediu înconjurător dă naştere la cele mai diferite urme, care la nevoie, pot fi utile la stabilirea...

Noțiunea de urmă în criminalistică. Prezentare general. Evoluție. Criterii de clasificare

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii cercetarii criminalistice a urmelor 2. Obiectul criminalisticii...

Urme lăsate de mâini

CAP. I NOTIUNEA SI CLASIFICAREA GENERALA A URMELOR Sectiunea 1. Notiunea de urma Sectiunea 2. Clasificarea generala a urmelor CAP. II URMELE...

Ai nevoie de altceva?