Criminalitatea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Criminalitatea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

§1. Noţiunea criminalităţii 2
§2. Indicatorii cantitativi ai criminalităţii 5
§3. Indicatorii calitativi ai criminalităţii 10
§4. Criminalitatea latentă şi caracteristicile ei 13
Bibliografia 17

Extras din document

§1. Noţiunea criminalităţii

Este cert faptul, că criminalitatea întotdeauna a fost şi continuă să fie cel mai periculos fenomen din societate. Din aceste considerente, ea rămîne a fi una dintre cele mai importante probleme atît în domeniul investigaţiilor criminologice, cît şi a altor ştiinţe social-juridice.

Noţiunea de „criminalitate" se foloseşte mai des în cazurile, cînd este vorba despre o pluralitate de infracţiuni, o totalitate statistică a lor.

La finele anilor '60, N. Kuzneţova definea criminalitatea ca un fenomen social cu caracter de masă, variabil din punct de vedere istoric, fenomen, care are un caracter juridico-penal şi de clasă, fiind constituit dintr-o totalitate de infracţiuni, comise în societatea respectivă, într-o perioadă de timp determinată. în literatura de specialitate se menţiona, de asemenea, şi faptul că criminalitatea apare nu numai sub forma multiplelor infracţiuni, dar şi a persoanelor care le comit. Nu în zădar, evidenţa criminalităţii este înfăptuită după faptele infracţionale şi persoanele ce le-au săvîrşit.

Academicianul rus V. Kudreavţev a expus ideea, precum că criminalitatea include în sine întreaga totalitatea de infracţiuni comise şi consecinţele social-periculoase survenite.

Aşadar, criminalitatea reprezintă un fenomen social-juridic negativ cu caracter de masă, variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din totalitatea infracţiunilor comise pe un anumit teritoriu, într-o perioadă determinată de timp, ce se caracterizează prin indicatori cantitativi (nivelul, dinamica) şi calitativi (structura, caracterul).

Deşi criminalitatea este concepută în mod diferit, majoritatea definiţiilor conţin un şir de trăsături comune (socialul, variabilitatea, caracterul de masă, totalitatea faptelor infracţionale etc)

Criminalitatea este un fenomen social. O dată ce criminalitatea există şi se dezvoltă în societate, rezultă că ea este şi un produs al acesteia. însăşi criminalitatea nu este condiţionată de natura biologică a omului, cu toate că aceasta poate manifesta o influenţă criminogenă determinată în geneza comportamentului infracţional, dar de natura şi conţinutul relaţiilor şi contradicţiilor sociale. Fiind un produs periculos al societăţii criminalitatea îi cauzează prejudicii considerabile. Din aceste motive, lupta cu acest fenomen necesită în cea mai mare măsură elaborarea şi aplicarea măsurilor sociale, care dau rezultate evidente în ceea ce priveşte controlul asupra lui.

Provenienţa socială a criminalităţii se adevereşte reieşind din cercetările realizate în diferite ţări ale lumii. Rezoluţiile, principiile călăuzitoare, analizele şi alte materiale ale congreselor ONU, orientate asupra explicării, prevenirii şi controlului asupra fenomenului criminal, reies din natura socială a criminalităţii.

Criminalitatea este nu numai un fenomen social dar şi juridic.

Caracterul juridic al fenomenului criminal derivă din străvechiul principiu „Nulum crimen sine lege" (nu există infracţiune fără lege), care este fixat în majaritatea sistemelor de drept ale lumii, inclusiv în Constituţia Republicii Moldova (art. 22) şi Codul penal al Republicii Moldova (art.3). Numai incriminarea formelor periculoase de comportamente în legislaţia penală ne permite de a le declara infracţiuni, totalitatea cărora constituie un fenomen juridico-penal.

Criminalitatea este un fenomen negativ, consecinţele ei fiind considerabile. Infracţiunile cauzează pagube irecuperabile personalităţii, economiei, ordinii şi securităţii publice, organelor statale şi obşteşti, ecologiei, precum şi altor obiecte de atentare. Date precise cu privire la prejudiciile criminalităţii nu există. Unele din aceste date pot fi relevate reieşind in statistica omorurilor intenţionate înregistate în ultimii 40 de ani pe teretoriul ex-URSS, în rezultatul căror au murit mai mult de 1 mln. de oameni. Totodată, o mare patre a omorurilor intenţionate devin latente, fiindcă sînt mascate ca moarte firească, pierderi fără veste, sinucideri etc.

Criminalitatea provoacă zilnic pagube enorme de ordin fizic, material şi moral, fapt ce demonstrează caracterul ei negativ.

Criminalitatea reprezintă un fenomen cu caracter de masă. Conform unor date estimate, criminalitatea mondială atinge cifra de circa 400-500 mln. în timp de un an. în Moldova se înregistrează anual aproximativ

40000 infracţiuni. însă indicatorii criminalităţii reale sînt de 4-5 ori mai înalţi, decît cei înregistraţi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalitatea.doc