Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 11921
Mărime: 50.88KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: NINA ISAC
Institutul Nistrean de Economie şi Drept, Moldova Facultatea de drept Catedra drept

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I. Consideraţii generale

1.1. Originea controlului constituţionalităţii legilor în Republica Moldova 4

1.2. Principiile de organizare şi realizare a jurisdicţiei constituţionale 5

Capitolul II. Curtea Constituţională a Republicii Moldova

2.1. Structura Curţii Cosntituţionale 13

2.2. Organizarea şi funcţionarea Curţii Costituţionale 14

2.3. Atribuţiile Curţii Constituţionale 19

2.4. Actele Curţii Constituţionale 25

Concluzie 28

Bibliografie 29

Extras din document

Introducere

Constituţia Republicii Moldova stabileşte prin dispoziţiile sale că Republica Moldova este un stat de drept, democratic în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, echitatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate. Dar, pentru a garanta şi a proteja aceste valori supreme, e necesar să se adopte legi care să nu contravină Constituţiei, respectîndu-se astfel principiul constituţionalităţii.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova prin structura, împuternicirile şi funcţionarea sa devine o autoritate publică, politică şi jurisdicţională cu caracter de noutate în sistemul constituţional al Republicii Moldova. Reieşind din trăsăturile atribuite Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, ea se integrează în ”modelul european”, conform căruia este o jurisdicţie creată în mod special pentru a soluţiona contenciosul constituţional şi e situată în afara aparatului jurisdicţional ordinar, fiind independentă de acesta şi de puterile publice.

Curtea Constituţională e chemată să joace rolul principal în realizarea reformelor şi proceselor de stabilizare a noilor structuri politice şi juridice, scopul cărora îl constituie supremaţia legii. Justiţia constituţională este strîns legată de principiile statului de drept şi de protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Controlul constituţionalităţii legilor constituie o garanţie necesară a traducerii în viaţă a principiilor şi normelor constituţionale, a aplicării lor practice, a protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului. Acest control urmăreşte totodată garantarea înfăptuirii separaţiei, echilibrului puterilor în stat, respectarea atribuţiilor ce sînt conferite diferitor organe ale statului.

Teza dată presupune cercetarea profundă a concepţiilor doctrinare autohtone şi internaţionale, analiza legislaţiei şi evoluarea contribuţiilor practice privind Curtea Constituţională. De aceea, obiectivele principale ale tezei le-am văzut în efectuarea unui studiu complex asupra principalelor aspecte ale evoluţiei jurisdicţiei constituţionale, asupra criteriilor de clasificare a atribuţiilor Curţii Constituţionale, a organizării şi funcţionării Curţii Constituţionale şi actele pe care aceaste le emite.

Capitolul I. Consideraţii generale

1.1. Originea controlului constituţionalităţii legilor în Republica Moldova

Aprecierea momentului instituirii controlului constituţionalităţii legilor în Republica Moldova reprezintă o problemă dificilă atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. O asemenea stare a lucrurilor în acest domeniu este determinată în mare parte de specificul evoluţiei constituţionalismului naţional.[11, p.439]

Dacă în unele state controlul constituţionalităţii legilor începe a fi aplicat încă la începutul sec. al XVII-lea, atunci în Republica Moldova o asemenea activitate începe a fi realizată abia în anii '20 ai secolului precedent, perioadă în care Basarabia era parte componentă a României (1918-1940). Anume în acest interval de timp în acest teritoriu, ca de altfel şi în restul României, s-a înregistrat controlul judecătoresc al consti¬tuţionalităţii legilor.

Printre altele, este recunoscut faptul că la acel moment România era printre primele ţări europene care a consacrat controlul judecătoresc al constituţionalităţii legilor.

Această consacrare porneşte de la adoptarea de către Parlamentul României (1911) a unei legi prin care se încălca dreptul de proprietate, fixat în Constituţia României din 1866. Constituţionalitatea acestei legi a fost contestată în tribunalul din oraşul Ilfov, care, ignorând faptul că Constituţia în vigoare la moment nu admitea soluţionarea unor astfel de cereri, şi-a asumat, totuşi, dreptul să examineze cererea şi să scoată hotărârea că legea atacată într-adevăr este neconstituţională. Această hotărâre a fost confirmată de Curtea de Casaţie a României, care a recu¬noscut oricărui judecător „dreptul de a decide dacă o lege contravine sau nu Constituţiei, în cazul în care este confruntat cu o astfel de cerere".[17, p.137]

Soluţia a fost preluată de Constituţia României din anul 1923 care consacra (art. 103) că „Numai Curtea de Casaţie în secţiuni unite are dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Constituţiei". Constituţia mai stabilea că efectele unei asemenea decizii se extind numai asupra cazului judecat. Aceeaşi procedură a fost menţinută şi în Constituţia României din 1938 (art. 75).

În ce priveşte constituţiile de tip socialist care au fost aplicate pe teritoriul Republicii Moldova, acestea atribuiau Sovietului Suprem statutul de organ suprem al puterii de stat, căruia i se subordonau toate celelalte autorităţi publice. In virtutea acestui fapt controlul constituţionalităţii legilor era încredinţat parlamentului, considerându-se absurdă crearea unui organ special care ar fi supus controlului legile adoptate de „organul suprem al puterii de stat". Drept rezultat, în U.R.S.S. (şi în restul repub¬licilor unionale) controlul constituţionalităţii legilor era încredinţat Sovie¬tului Suprem, în Albania Prezidiului Adunării Naţionale, în România Marii Adunări Naţionale.

Astfel, Constituţia R.S.S.M. din anul 1978 stabilea (art. 107 alin. (4)) dreptul Prezidiului Sovietului Suprem de a exercita "controlul asupra respectării Constituţiei R.S.S. Moldoveneşti".

în urma unei revizuiri, Constituţia din 1978 a consacrat instituirea Comitetului pentru supraveghere constituţională. Conform art. 112, acest Comitet se alegea de către legislativ din rândul „specialiştilor în domeniul politicii şi dreptului" în următoarea componenţă: Preşedintele, vicepreşe¬dintele şi cinci membri ai Comitetului.[9, p.77]

Preview document

Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 1
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 2
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 3
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 4
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 5
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 6
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 7
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 8
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 9
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 10
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 11
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 12
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 13
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 14
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 15
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 16
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 17
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 18
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 19
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 20
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 21
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 22
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 23
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 24
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 25
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 26
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 27
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 28
Curtea Constituțională - Autoritate de Jurisdicție - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Curtea Constitutionala - Autoritate de Jurisdictie.doc

Alții au mai descărcat și

Dezmembramintele Dreptului de Proprietate

Sectiunea I Consideratii generale privind dezmembramintele dreptului de proprietate 1.1. Notiune Dreptul de proprietate este dreptul cel mai...

Concursul de infracțiuni - infracțiunea unică

Secţiunea I 1. Definiţie şi condiţii de existenţă Prin concurs de infracţiuni în doctrina şi legislaţia penală este desemnată forma pluralităţii...

Curtea Constituțională a României

1. Controlul Constituţionalităţii în România În România, controlul Constituţionalităţii işi găseşte reglementarea în art. 142-147 din Constituţie,...

Infracțiunea

1.Infractiunea, subiecţii răspunderii penale. 2 Obiectul infracţiunii. 3. Subiecţii infracţiunii. 4.Trăsăturile infracţiunii. 5 Prevederea...

Revendicarea imobiliară

CAPITOLUL 1 : Despre revendicare in general Ori de cate ori se vorbeste despre mijloacele juridice de aparare ale proprietatii, se au in vedere in...

Controlul anterior al constituționalității legilor

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. Este acel act juridic fundamental care se bucura de suprematie ,avand forta juridica...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Revendicarea imobiliară

Actiunea în revendicare este definita ca acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de...

Te-ar putea interesa și

Organizarea și funcționarea Curții Constituționale în Republica Moldova

INTRODUCERE Actualitatea temei. La momentul actual, constituţia este actul prin care se definesc condiţiile exercitării puterii politice, se...

Controlul constituționalității legilor

İNTRODUCERE “Nevoia” de constituţionalism a apărut înca de la primele state suverane, care prin reguli scrise sau nescrise au considerat necesar...

Dreptul constituțional comparat - sistemul constituțional al Italiei

$1 Premise politice ale Constitutiei din 1947. Italia a trecut de la un regim politic totalitar, de la o dictatura de tip fascist, la un regim...

Funcționalitatea Statului de Drept în România

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND STATUL DE DREPT 1. 1. Construcţia ideii de stat de drept Analizând determinările statului de drept,...

Organizare judecătorească

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR SESIUNEA FEBRUARIE 2007 Cap -I- Principiile de organizare si functionare a autoritatii judecatoresti...

Controlul constituționalității legilor

Locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul organelor de stat Situat la nivelul ansamblului sistemului normative,controlul general al...

Organizarea și competența Curții Constituționale

Domnia legii, caracteristica esentiala a statului de drept, impune obligatia respectarii legii si a suprematiei Constitutiei, dar, in acelasi timp,...

Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare

Curtea Constitutionala 1.1.Scurt istoric privind Curtea Constitutionala Aceasta institutie – Curtea Constitutionala- reprezinta “ o premiera “in...

Ai nevoie de altceva?