Curtea de Conturi a României

1. Scurt istoric

Curtea de Conturi este 1o instituţie de control şi jurisdictie, cu traditie în ţara noastră. Prin "Legea pentru înfiinţarea Curţii de Conturi" din 24 ianuarie 1864 a fost instituită în România o Înalta Curte de Conturi cu sediul în Bucureşti, ca organism independent de jurisdictie şi ca organ auxiliar al Reprezentantei Naţionale, cu sarcina de a pregati lucrarile controlului legislativ asupra finanţelor publice.

Competenta Curţii de Conturi a fost amplificată prin legile din 8 martie 1874 şi din ianuarie 1895. Constituţia din 1923 supune controlului preventiv al Curţii de Conturi deciziile ordonatorilor principali de alocatii bugetare. Prevederile constituţionale au fost dizolvate în 1929 peintr-o Lege de reorganizare a Curţii de Conturi, lege care a suferit modificari în anii 1932 şi 1933.

La 30 noiembrie 1948, prin Decretul-Lege 352/1948 Curtea de Conturi, a fost desfiinţată iar competenţele sale au fost preluate de organisme nou create în cadrul Statului totalitar.

Necesitatea reînfinţarii Curţii de Conturi a aparut dupa decembrie 1989 în condiţiile reinstaurării statului de drept în România. Constituţia din 1991, (art.139) şi Legea nr.94 din 19921 reprezintă cadrul juridic de desfaşurare a activitaţii Curţii de Conturi a României.

2. Locul Curţii de Conturi în sistemul organelor de control financiar

Controlul financiar este acţiunea de stabilire a legalitaţii şi oportunitaţii operaţiunilor financiare care se efectuează anticipat, concomitent sau ulterior executarii acestor operatiuni.

Controlul financiar în România este exercitat prin Ministerul Finanţelor ( care are ca organism specializat în acest domeniu Garda Financiară şi Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat) Corpul de Control al primului-ministru şi Curtea de Conturi.Garda Financiara Direcţia generală a finanţelor publice de stat şi Corpul de Control al Primului Ministru sunt organe subordonate Guvernului Romaniei. Spre deosebire de acestea Curtea de Conturi " funcţioneaza pe lângă Parlamentul României" (art.l al.l, Legea 94/1992).

În raporturile dintre Curtea de Conturi şi celelalte organe de control financiar, art.93 din Legea 94/1992, de asemenea, Curtea poate să solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României, verificarea ,cu prioritate , a unor obiective în cadrul atribuţiilor lor legale,şi are dreptul să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control rapoartele celorlalte organisme financiare cu atribuţii de control financiar.

3.Sediul materiei

Normele juridice care reglementează activitatea Curţii de Conturi se află atât în Constituţia României, cât şi în Legea organică nr.94/19922 privind "organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi" . Constituţia din anul 1991, în articolul 139 intitulat "Curtea de Conturi" din titlul IV " Economia şi finanţele publice" stabileşte principalele atribuţii ale acestei instituţii:

a) controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public(art.139, al.1);

b) atributii jurisdicţion ale în condiţiile legii;

c)prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale Bugetului Public din exerciţiul bugetar expirată, inclusiv neregulile constatate (art.139, al2 Constitutie);

d) controlează modul de gestionare a resurselor publice

Ca urmare a revizuirii Constituţiei în anul 2003, atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii de Conturi sunt preluate de către instanţele de drept comun, respectiv au intrat sub autoritatea Ministerului Justiţiei, iar litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

Ca o garanţie pentru îndeplinirea atribuţiilor de control şi de juristicţie( pentru perioada 1993 – 2002) în mod corect şi cu profesionalism, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, sunt independenţi ,inamovibili şi sunt supuşi incompatibilităţii prevăzute de lege pentru judecători (art.139,al. 4 Constituţie).

Legea Curtii de Conturi este o lege organica conform art. 72, al.3 lit.h din Constituţie, ceea ce dovedeste importanţa acordată instituţiei.

4. Principiile de funcţionare a Curţii de Conturi

Activitatea Curţii de conturi este ghidată de două principii importante: principiul unicităţii instituţiei în sistemul de drept roman şi principiul autonomiei curţii de Conturi în raport cu celălalte instituţii ale statului de drept.