Curtea de Justiție a comunităților europene

I. Scurt istoric

Inca in perioada lucrarilor pregatitoare - care urmau sa duca la elaborarea Tratatului de la Paris instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.), cu largi puteri pentru organele acesteia, - partenerii prezenti la negocieri au resimtit necesitatea unui organism investit cu controlul legalitatii actelor emise de Inalta Autoritate si Consiliul Special de Ministri - organe ale C.E.C.O. - care sa asigure echilibrul intre acestea si statele membre, sa garanteze neamestecul autoritatilor C.E.C.O. in asa-numitul „domeniu rezervat al statelor membre” .

In cadrul negocierilor, solutiile propuse au fost mai multe, dar, pentru o ratiune sau alta, nu au fost adoptate. Astfel, propunerea de a se crea o comisie de arbitraj nu a fost admisa considerandu-se procedura arbitrajului ca insuficienta. A fost indepartata si ideea de a se recurge la serviciile unui organ de jurisdictie deja existent si, mai ales, la cele ale Curtii Internationale de Justitie si aceasta pentru urmatoarele motive: pe de o parte, legatura stransa dintre C.I.J. şi O.N.U. din care nu faceau parte, la acea data, toate statele membre ale C.E.CO., iar -, pe de alta parte, imposibilitatea persoanelor fizice sau juridice - altele decat statele - de a o sesiza. In cele din urma s-a optat pentru o solutie propusa, se pare, inca din iulie 1950 - deci chiar la inceputul negocierilor - aceea a crearii unei Curţi de Justitie proprii, care sa asigure „respectul dreptului in interpretarea si aplicarea tratatului si a regulamentelor de executare”, Curte pe care Tratatul de la Paris o mentioneaza printre „institutiile” Comunitatii (si al carui statut este precizat atat de art. 31 si urm. ale acestui tratat, cat si de protocolul din 18 aprilie 1951, modificat la Bruxelles la 8 aprilie 1965.

Cativa ani mai tarziu, cele doua Tratate de la Roma, acte constitutive pentru Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice, ca si cele doua protocoale - practic identice - care le completeaza, prevad si ele crearea unei Curti de Justitie, care sa raspunda, in principiu, acelorasi necesitaţi ca si Curtea de Justiţie instituita prin Tratatul de Paris. La 25 martie 1957, intervine „Conventia relativa la unele institutii comune Comunitatilor Europene” care prevede ca atributiile conferite de fiecare dintre cele doua Tratate de la Roma Curtii de Justitie vor fi exercitate de o Curte de Justitie unica si ca acest organism unic de jurisdictie inlocuieste si Curtea prevazuta in art. 32 al Tratatului de la Paris. Iata, asadar, ca de la intrarea in vigoare a Tratatelor de la Roma, cele trei Comunitati Europene au o Curte de Justitie Unica (comuns) care insa - asa cum prevede Conventia din martie 1957 - isi exercita atributiile stabilite prin fiecare Tratat in parte, conform dispozitiilor fiecaruia dintre ele.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene(CJCE), cunoscuta si sub denumirea de Curtea de Justitie Europeana, a fost infiintata in 1952 pe baza Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si este institutia judiciara a Uniunii Europene. Rolul ei este de a garanta ca Tratatele Europene sunt interpretate si aplicate in concordanta cu legea, la fel in toate statele membre.Sediul Curtii de Justitie Europene este in Luxemburg, spre deosebire de celelalte institutii europene, care sunt stabilite in Brusseles si Strasbourg.

Curtea de Justitie a fost infiintata in virtutea art. 31-45 din Tratat. Ea efectua in mod independent un control judiciar asupra actelor Inaltei Autoritati si ale statelor comunitare. Ea era insarcinata si cu supravegherea respectarii Tratatului si cu solutionarea diferendelor dintre tarile membre sau dintre particulari si Inalta Autoritate. Odata cu Tratatele semnate in 1957 la Roma cele doua noi Comunitati au fost create cu o structura asemanatoare cu cea a CECO, dar cele trei Curti de Justitie astfel rezultate s-au unificat intr-o Curte de Justitie unica.

Rolul Curtii de Justitie este sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare stat membru. Curtea de Justitie are puterea de a judeca litigiile dintre statele membre ale Uniunii, dintre institutiile europene, dintre companii si dintre indivizi.Sarcinile curti de justitie europene sunt prevazute in art 220-245 din tratatul UE precum si in propriul sau statut . In 1989 pentru a usura activitatea curti de justitie europene a fost infiintata curtea de justitie de prima instanta si apoi in 2004 alta instanta pentru problemele care privesc functionarii publici ,Tribunalul Functionarilor Publici ai Uniunii Europene , de atunci Curtea de Jusitie a Comunitatilor Europene nu mai este competenta decat pentru slutionarea cailor de atac inaintate de persoanele fizice si juridice inpotriva decizilor luate de Curtea Europeana de Justitie de prima instanta .

Mai nou insa cu putine exceptii , Curtea de jusitie a Comunitatilor Europene raspunde si de dosarele de chemare in judecata in prima instanta de statele membre ale UE impotriva Comisiei Europene.

Ca orice sistem de drept veritabil , si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare.

II. Organizarea

Curtea de Justitie este institutia europeana ce clarifica diferite chestiuni cu privire la interpretarea dreptului comunitar. Curtea de Justitie este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt desemnati de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru un mandat de sase ani care poate fi reinnoit. Ei sunt alesi din randul juristilor care ofera toate garantiile de independenta si care indeplinesc conditiile cerute pentru exercitarea, in tarile lor, a celor mai inalte functii jurisdictionale sau a caror competenta este notorie.

Judecatorii Curtii desemneaza din randul lor presedintele Curtii, pentru o perioada de trei ani care poate fi reinnoita. Presedintele conduce lucrarile si serviciile Curtii si, in cazul celor mai extinse complete de judecata, prezideaza audierile si deliberarile. Avocatii generali asista Curtea. Ei sunt insarcinati sa prezinte, in mod absolut impartial si independent, un aviz juridic numit "concluzii" in dosarele in care sunt sesizati.Grefierul este secretarul general al institutiei, ale carei servicii le conduce sub autoritatea presedintelui Curtii.