Curtea de Justiție Prezentarea Instituției în Evoluția Tratatelor

Obiectiv: Prezentarea Curtii de Justitie a CE in evolutia tratatelor - urmarind rolul, structura si competentele CJCE.

Intro:

CJ este una din instituțiile Comunităților Europene. CJCE a fost creata cu rolul de a asigura respectarea regulilor de drept comunitar, dat fiind ca una din valorile si nevoile fundamentale ale CE este respectarea statului de drept.

Curtea de Justitie a fost infiintata prin Tratatele originare - Tratatul de la Paris 1951 (CECA) si Tratatele de la Roma 1957-58 (CEE si Euratom). CJ beneficiaza de dispozitii aproape identice in cele 3 tratate, avand rolul de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Tratatelor.

Prin Conventia din 1957 se stabileste ca atributiile conferite CJ de cele 2 Tratate de la Roma vor fi exercitate de o Curte de Justitie unica, care inlocuieste Curtea prevazuta de Tratatul de la Paris. Asadar, la intrarea in vigoare in 1958 a celor tratatelor de la Roma, cele 3 Comunitati au o Curte de Justitie comuna, unica, care, insa, isi exercita atributiile stabilite de fiecare tratat originar in parte. Fiind instituție unica, comuna celor 3 COM, CJ faciliteaza unitatea de aplicare si interpretare a Tratatelor si rezolva eventuale conflicte de competenta.

Este de mentionat faptul ca CJ nu este o jurisdictie internationala, ci o jursidictie interna a Comunitatilor, creata dupa modelul jurisdictiilor statale (prin subiectii/ persoana justitiabililor, natura litigiilor si procedura). CJ este competenta de drept in cazurile prevazute in Tratate, jurisdictia sa fiind obligatorie (vs. voluntara in dreptul international). CJ este accesibila nu numai MS si institutiilor, dar conform Tratatelor, si particularilor PF sau PJ, ceea ce o distinge de jurisd. internationala.

Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (Roma 57-58) - Sectiunea a 4a

Rolul CJ - Articolul 164. Curtea de Justiţie asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea prezentului tratat.

Structura CJ (7+2 )

- este formată din 7 judecători – care desemnează preşedintele CJ

- este asistată de 2 avocaţi generali – Rol: de a prezenta public, într-un mod pe deplin imparţial şi independent, concluzii motivate în cauzele prezentate CJ, cu scopul de a sprijini Curtea în îndeplinirea misiunii sale /Art 164. Ei intervin in momentul punerii concluziilor.

- 1 grefier – atributii procedurale si administrative ( legate de fluxul documentelor, comunicari, arhivare si publicarea hotararilor). Are in subordine toti functionarii si agentii CJ.

Mandatul (6 ani)

Judecătorii şi avocaţii generali sunt numiţi de comun acord de guvernele MS, pentru un mandat de 6 ani. Aleşi dintre personalităţile care prezintă toate garanţiile de independenţă şi care îndeplinesc condiţiile cerute de exercitarea celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, în ţările din care provin, sau care sunt jurişti cu competenţe recunoscute.

La fiecare 3 ani are loc o reînnoire parţială a judecătorilor si a avocaţilor generali. Mandatul lor poate fi reînnoit- asigurarea continuitatii. Preşedintele CJ, e desemnat din rândul judecatorilor prin vot secret, pentru un mandat de 3 ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Presedintele conduce lucrarile, prezideza audierile si deliberarile. Grefierul ales pe 6 ani.

Exista posibilitatea de mări numărul de judecători si avocaţi (Consiliul, hotărând în unanimitate, la cererea CJ).

Statutul judecătorilor şi al avocaţilor generali:

- jurământ de exercitare a funcţiilor cu deplină imparţialitate şi cu conştiinciozitate

- beneficiază de imunitate de jurisdicţie, chiar si dupa incetarea functiei -- independenta

- nu au dreptul să exercite nici o funcţie politică sau administrativă, nu au dreptul de a desfăşura nici o activitate profesională, remunerată sau neremunerată.

- au obligaţia de a manifesta onestitate şi reţinere în acceptarea anumitor funcţii sau avantaje după încetarea funcţiei lor

- obligatia de a-si stabili resedinta in orasul in care CJ isi are sediul – Luxemburg.

- CJ este singura abilitata sa asigure controlul asupra activitatii si disciplinei membrilor sai.

- Independenta judecatorilor este asigurata de caracterul secret al deliberarilor si garantata de statutul acestora.

- Hotararile CJ sunt decizii colective, nu este admisa opinie separata.

Statutul Curţii de Justiţie adoptat printr-un Protocol parte a TCEE, care contine si procedura CJ.

Functionarea CJ

- se întruneşte în plen (minim 7 judecatori prezenti)

- poate constitui în cadrul său camere compuse fiecare din 3 sau 5 judecători, pentru a lua anumite măsuri de instrucţie sau pentru a judeca anumite categorii de cauze

- În toate cazurile, Curtea de Justiţie se întruneşte în plen pentru a hotărî în cauzele cu care este sesizată de un stat membru (MS) sau de o instituţie a Comunităţii, precum şi asupra întrebărilor preliminare care îi sunt adresate în temeiul articolului 177.

- Deliberarile sunt valabile doar cu un nr. impar de judecatori. Deliberarile se desfasoara in asa-numita Camera de Consiliu, doar in prezenta judecatorilor care au participat si in faza procedurii orale, in absenta av. general si a grefierului. Presedintele nu are vot dominant.

- CJ functioneaza permanent, iar vacantele judiciare intrerup activitatea, dar nu suspenda termenele procedurale.

- Formal, limba folosita este cea a paratului (exceptie cand paratul este Com sau Cons).

Competenta CJ / Jurisdicția

1. Cauze ref. la neîndeplinirea de catre MS a obligațiilor conform Tratatului (Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor)

În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie.

În cazul în care Curtea de Justiţie constată că un stat membru nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii de Justiţie – sancționarea MS.

2. Controlul de legalitate a actelor Consiliului si ale Comisiei

CJ controlează legalitatea actelor Consiliului şi ale Comisiei, altele decât recomandările sau avizele. În acest scop, Curtea este competentă să se pronunţe asupra acţiunilor formulate de un stat membru, de Consiliu sau de Comisie pentru motive de necompetenţă, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept referitoare la aplicarea sa ori de abuz de putere.