Curtea Europeană a Drepturilor Omului - organizare și procedură

Introducere

Curtea Europeană a Drepturilor Omului numită informal "Curtea de la Strasbourg", a fost creată in vederea sistematizarii procedurii plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei.

Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare.

Activitatea Curtii Europene a Drepturilor Omului se desfasoara datorita adoptarii si a existentei Conventiei europene a drepturilor omului din 1950.

Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, elaborata in cadrul Consiliului Europei, deschisa pentru semnare la Roma, la 4 noiembrie 1950, a intrat in vigoare in septembrie 1953.

1. Drepturile omului- definitie si caracteristici

Conceptul propriu-zis de drepturi ale omului s-a născut în perioada de pregătire a revoluţiilor burgheze din Europa. Acest concept s-a conturat din idei care existau deja în antichitate sau în gândirea politică a Evului Mediu. Totuşi, numai în timpul revoluţiilor burgheze ideea drepturilor omului s-a afirmat în practica socială.

Teoreticienii liberalismului au fost primii care au proclamat egalitatea tuturor oamenilor, degajând principiile unei antropologii umaniste raţionale ca fundament al concepţiei drepturilor omului, iar revoluţia americană şi franceză au consacrat, pentru prima oară în istoria umanităţii, principiile egalităţii în faţa legii, al libertăţii de gândire şi al demnităţii umane(A. Năstase, Drepturile omului - religie a sfârşitului de secol,)

Atât declaraţiile americane cât şi cea a Revoluţiei franceze sintetizează drepturi socotite inerente naturii umane, care vor sta apoi la baza atât a drepturilor şi libertăţilor publice care vor figura în constituţiile statelor moderne, cât şi a tratatelor şi pactelor internaţionale privitoare la drepturile omului, începând cu Declaraţia Universală din anul 1948.

După adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului dezvoltarea cea mai adecvată a protecţiei acestora se plasează pe plan regional, în cadrul unor organizaţii internaţionale regionale create în scopul promovării cooperării pe diverse planuri, între statele din anumite arii geografice, de regulă continente. Unul dintre domeniile cooperării interstatale pe plan regional este dat de garantarea protecţiei efective a drepturilor omului prin încheierea unor convenţii care, pe de o parte proclamă drepturile ce au a fi protejate, iar, pe de alta, instituie un mecanism de control jurisdictional al modului în care statele îşi respectă angajamentele asumate, prin crearea, de regulă, a posibilităţii formulării de plângeri individuale împotriva statelor semnatare.

„Drepturile omului" sunt ansamblul de norme juridice internaţionale prin care sunt recunoscute individului atribute şi facultăţi care îi asigură demnitatea, libertatea şi dezvoltarea personalităţii sale şi care beneficiază de garanţii instituţionale apropiate.( Fr. Sudre, Droit européen et international des droits de l'homme)

2.Organizarea Curtii

Curtea europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia amendata de Protocolul nr. 11, se compune dintr-un numar de judecatori egal cu acela al statelor contractante, compozitia Curtii numarand 45 de judecatori.

In prezent, nu exista nici o restrictie in ceea ce priveste numarul de judecatori de aceeasi nationalitate. Judecatorii sunt alesi de fiecare data pe o perioada de sase ani, de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Totusi, mandatul unei jumatati din numarul judecatorilor alesi la primele alegeri expira dupa trei ani, astfel reinnoirea madatelor acelei jumatati din numarul judecatorilor sa se faca din trei in trei ani .

Judecatorii isi desfasoara activitatea cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Ei nu pot exercita vreo activitate incompatibila cu obligatiile lor de independenta si impartialitate sau cu disponibilitatea ceruta de o activitate exercitata pe timp complet. Mandatul judecatorilor expira la atingerea varstei de saptezeci de ani.

Curtea, in plenul ei, isi alege presedintele, doi vicepresedinti si doi presedinti de sectiune, pe o perioada de trei ani.

Curtea este formata din patru sectiuni, a caror compozitie, fixata pe trei ani, trebuie sa fie echilibrata atat din punct de vedere geografic, cat si din punct de vedere al reprezentarii pe sexe . Fiecare sectiune este prezidata de un presedinte, doi dintre presedintii de sectiune fiind in acelasi timp si vicepresedinti ai Curtii. Presedintii de sectiune sunt asistati si, daca este cazul, sunt inlocuiti de vicepresedintii de sectiune.

Comitetele formate din trei judecatori sunt constituite pe o perioada de 12 luni, in cadrul fiecarei sectiuni. Acestea reprezinta un element important al noii structuri intrucat ele afecteaza o mare parte din munca de filtrare efectuata pana acum de Comisie.

Camerele de sapte membri sunt constituite in cadrul fiecarei sectiuni, pe baza sistemului rotatiei, presedintele de sectiune si judecatorul ales in numele statului interesat participand de drept. Atunci cand judecatorul ales in numele statului interesat nu este membru al sectiunii, el participa in calitate de membru de drept al camerei. Membrii sectiunii care nu sunt membri plini ai Camerei iau parte ca membri supleanti.

Compusa din saptesprezece judecatori, Marea Camera este constituita pentru o perioada de trei ani. In afara membrilor de drept (presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectiuni), ea se compune, dupa sistemul rotatiei, pornind de la doua grupe care alterneaza la fiecare noua luni si a caror compozitie se doreste echilibrata din punct de vedere geografic si tine seama de diferitele sisteme juridice existente in statele contractante.

Curtea dispune de o Grefa condusa de un grefier ales de plenul acesteia si plasat sub autoritatea presedintelui Curtii. El este asistat de unul sau mai multi grefieri adjuncti alesi de asemenea de plenul Curtii. Fiecare dintre cele patru sectiuni judiciare este asistata de un grefier si un grefier adjunct. Rolul Grefei este acela de a asigura Curtii sprijinul juridic si administrativ in exercitarea functiunilor sale judiciare. Ea se compune din juristi, personal tehnic si administrativ si traducatori.Sarcina principala a Grefei consta in tratarea si pregatirea in vederea deciziei a cererilor mentionate de indivizi Curtii.

Juristii Curtii sunt repartizati in 20 de divizii. In afara diviziilor care se ocupa cu tratarea cererilor, Grefa dispune si de o serie de divizii pentru unele sectoare de activitate cum ar fi: informatica, informarea privind jurisprudenta si publicatiile, cercetarea si biblioteca, relatii cu presa si publicul sau administratia interna. Exista, de asemenea, doua divizii lingvistice si un birou central care gestioneaza corespondenta, dosarele si arhivele Curtii. In prezent, numarul aproximativ al personalului de care dispune Grefa este de 500.