Curtea Europeana de Justitie

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Curtea Europeana de Justitie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Componenta

Curtea de Justiţie este compusă din 27 de judecători şi 8 avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani care poate fi reînnoit. Ei sunt aleşi din rândul juriştilor care oferă toate garanţiile de independenţă şi care îndeplinesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale sau a căror competenţă este notorie.

Judecătorii Curţii desemnează din rândul lor preşedintele Curţii, pentru o perioadă de trei ani care poate fi reînnoită. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile Curţii şi, în cazul celor mai extinse complete de judecată, prezidează audierile şi deliberările.

Avocaţii generali asistă Curtea. Ei sunt însărcinaţi să prezinte, în mod absolut imparţial şi independent, un aviz juridic numit „concluzii” în dosarele în care sunt sesizaţi.

Grefierul este secretarul general al instituţiei, ale cărei servicii le conduce sub autoritatea preşedintelui Curţii.

Curtea poate să se întrunească în adunare plenară, în Marea Cameră (treisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători.

Adunarea plenară este sesizată în cazurile speciale prevăzute de către Statutul Curţii (atunci când trebuie să pronunţe destituirea Ombudsmanului, să dispună din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligaţiile ce îi revin etc.) şi atunci când apreciază că o cauză prezintă o importanţă excepţională.

Curtea se întruneşte în Marea Cameră atunci când un stat membru sau o instituţie ce este parte în proces cere acest lucru, precum şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante.

Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei judecători.

Preşedinţii camerelor de cinci judecători sunt aleşi pentru un mandat de trei ani, iar cei ai camerelor de trei judecători pentru un mandat de un an.

Competente

Pentru a-şi îndeplini cu bine misiunea, Curţii i-au fost atribuite competenţe jurisdicţionale bine definite, pe care le exercită în cadrul procedurii având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare şi al diferitelor categorii de acţiuni.

Diferite tipuri de proceduri

- Cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare

Curtea de Justiţie colaborează cu ansamblul instanţelor judecătoreşti ale statelor membre, care sunt instanţele de drept comun în materie de drept comunitar. Pentru a asigura o aplicare efectivă şi omogenă a legislaţiei comunitare şi pentru a evita orice interpretare divergentă, instanţele naţionale pot şi câteodată trebuie să se adreseze Curţii de Justiţie cerându-i să clarifice o chestiune privind interpretarea dreptului comunitar, în scopul de a le permite, de exemplu, să verifice conformitatea legislaţiei naţionale cu acesta din urmă. Cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validităţii unui act de drept comunitar.

Răspunsul Curţii de Justiţie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotărâri sau a unei ordonanţe motivate. Instanţa naţională destinatară este ţinută de interpretarea dată atunci când soluţionează litigiul pendinte. Hotărârea Curţii de Justiţie este în aceeaşi măsură obligatorie pentru celelalte instanţe naţionale sesizate cu o problemă identică.

Tot prin intermediul cererilor având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare, fiecare cetăţean european poate să obţină precizarea regulilor comunitare care îl privesc. Într-adevăr, cu toate că această cerere nu poate fi introdusă decât de o instanţă judecătorească naţională, toate părţile deja prezente în faţa acesteia din urmă, statele membre şi instituţiile europene pot participa la procedura iniţiată în faţa Curţii de Justiţie. Astfel, mai multe principii importante ale dreptului comunitar au fost stabilite pe baza unor întrebări preliminare, adresate uneori de către instanţele judecătoreşti naţionale de gradul întâi.

- Acţiunea în neîndeplinirea obligaţiilor

Această acţiune permite Curţii de Justiţie să controleze respectarea de către statele membre a obligaţiilor care le revin în virtutea dreptului comunitar. Sesizarea Curţii de Justiţie este precedată de o procedură prealabilă iniţiată de Comisie prin care i se dă statului membru posibilitatea de a răspunde plângerii îndreptate împotriva sa. Dacă această procedură nu determină statul membru să îşi îndeplinească obligaţiile, poate fi introdusă în faţa Curţii de Justiţie o acţiune pentru încălcarea dreptului comunitar.

Această acţiune poate fi introdusă fie de către Comisie – cazul cel mai frecvent întâlnit în practică –, fie de către un stat membru. În cazul în care Curtea de Justiţie constată neîndeplinirea obligaţiilor, statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii. Dacă, în urma unei noi sesizări a Curţii de către Comisie, Curtea de Justiţie stabileşte că statul membru respectiv nu s-a conformat hotărârii sale, poate să îi aplice acestuia penalităţi cominatorii şi/sau o amendă sub formă de sumă globală.

- Acţiunea în anulare

Prin intermediul acestei acţiuni, reclamantul cere anularea unui act al unei instituţii (regulament, directivă, decizie). Curtea de Justiţie este competentă să soluţioneze acţiunile introduse de către un stat membru împotriva Parlamentului European şi/sau împotriva Consiliului (cu excepţia actelor acestuia din urmă din domeniulreferitoare la ajutoareleor de stat, la dumpingului sau a competenţelor de executare) sau pe cele introduse de către o instituţie comunitară împotriva alteia. Tribunalul este competent pentru a judeca, în primă instanţă, toate celelalte acţiuni de acest tip şi îndeosebi acţiunile introduse de către persoanele private.

- Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona

Această acţiune permite Curţii să controleze legalitatea inacţiunii instituţiilor comunitare. Ea poate fi introdusă totuşi numai după ce instituţiei respective i s-a solicitat să acţioneze. Atunci când s-a constatat ilegalitatea omisiunii, instituţia vizată trebuie să pună capăt abţinerii de a acţiona, luând măsurile adecvate. Competenţa de a judeca acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona este împărţită între Curte şi Tribunal după aceleaşi criterii precum acţiunea în anulare.

- Recursul

Curtea de Justiţie poate fi sesizată cu recursuri privind numai motive de drept, formulate împotriva hotărârilor şi a ordonanţelor pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă. Dacă recursul este admisibil şi este fondat, Curtea de Justiţie anulează decizia Tribunalului de Primă Instanţă. În cazul în care cauza este în stare de judecată, Curtea poate să o reţină spre soluţionare. În caz contrar, trebuie să trimită cauza Tribunalului, care este ţinut de decizia pronunţată în recurs.

- Reexaminarea

Hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă care statuează asupra acţiunilor introduse împotriva hotărârilor Tribunalului Funcţiei Publice al Uniunii Europene pot, în mod excepţional, să facă obiectul unei reexaminări din partea Curţii de Justiţie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea Europeana de Justitie.doc

Alte informatii

In acest referat am dorit a face o descriere a Curtii Europene de Justie incluzand aici componenta acesteia, competente, proceduri si o schema a procedurilor, si Curtea de Justitie in cadrul oridinii juridice comunitare Academia de Studii Economice, Facultatea Economie Generala