Curtea Europeana de Justitie - Instanta de Judecata Supranationala

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Curtea Europeana de Justitie - Instanta de Judecata Supranationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Cap. 1 Noţiuni introductive asupra Curţii Europene de Jusţiţe
3
1.1 Introducere 3
1.2 Scurt istoric 5
Cap. 2 Curtea Europenă de Jusţiţe, ca instanţă de judecată supranaţională
7
2.1 Structura, organizarea şi funcţionarea Curţii 7
2.2 Competenţa Curţii 9
2.2.1 Competenţa “Ratione materiae” 10
2.2.2 Controlul legalităţii actelor instituţiilor 10
2.2.3 Controlul respectării de către statele membre a obligaţiilor ce le sunt impuse de tratate
11
2.2.4 Interpretarea regulilor comunitare şi aprecierea validităţii actelor instituţiilor
12
2.3 Competenţa “ratione personae” 13
Bibliografie 14

Extras din document

Capitolul 1

Noţiuni generale asupra Curţii Europene de Jusţiţe, ca instanţă de judecată supranaţională

1.1 INTRODUCERE

Structura instituţională de bază a Comunităţilor europene s-a constituit ţinând seama de concepţii si metode recunoscute până în anul 1959 atât pe plan naţional, cât si în raporturile internaţionale tradiţionale.

Uniunea Europeană dispune de un cadru instituţional unic care îi asigură coerenţa si continuitatea acţiunilor întreprinse în vederea atingerii obiectivelor sale, respectând si dezvoltând tot ceea ce s-a realizat pe plan comunitar.

Cadrul instituţional fiind prin urmare cadrul comunitar ne vom raporta la sistemul instituţional stabilit prin crearea comunităţilor si care continuă, deci, să fie instrumentul construcţiei Europei.

Sub aspectul structurii organice instituţiile nu mai corespund exact concepţiilor fundamentale care le-au determinat constituirea si care le făceau componentele unei structuri “cvadripartite instituţionale”, ca fiind caracteristica sistemului comunitar. Tratatul de la Maastricht a modificat - în cadrul celor trei tratate comunitare - structura instituţională - cvadripartită, atribuind calitatea de instituţie unui al cincilea organ si anume Curţii de Conturi, chiar dacă aceasta nu reprezintă trăsăturile distincte pentru a fi calificată astfel.

Si sub aspectul funcţional, adică al modului în care este organizată cooperarea dintre instituţii si de care depind deciziile si coerenţa lor, prin Tratatul de la Maastricht au fost introduse noi reguli, menite să contribuie la eficienţa si democratizarea procesului decizional. Instituţiile care funcţionează la ora actuală în cadrul Uniunii Europene conform ultimelor definiri făcute de Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam si care realizează sarcinile încredinţate Comunităţii sunt:

- un Consiliu - instituţie cu atribuţii decizionare;

- o Comisie - organ executiv;

- un Parlament european - instituţie cu atribuţii de control;

- o Curte de Justiţie - instituţie jurisdicţională;

- o Curte de Conturi.

Fiecare instituţie acţionează în limitele atribuţiilor ce îi sunt conferite prin tratat. Fiecare instituţie (mai puţin Curtea de Conturi) reprezintă fiecare un interes specific, în apărarea căruia acţionează în cadrul procesului decizional comunitar2, exprimând fiecare o legitimitate proprie.

Astfel:

- Consiliul reprezintă interesele statelor membre;

- Comisia apără interesul Comunităţii în ansamblu ei;

- Parlamentul european reprezintă interesele popoarelor statelor membre ;

- Curtea de Justiţie asigură respectarea dreptului comunitar şi ordinii juridice comunitare.

Celelalte organe care funcţionează în cadrul Uniunii Europene pot fi considerate ca auxiliare sau subsidiare, şi îşi au originea fie în alte dispoziţii din tratat, fie în deciziile reprezentanţilor guvernelor statelor membre sau în acte instituţionale.

Instituind cele trei Comunităţi europene şi Uniunea Europeană, statele membre au convenit ca obiectivele acestora să fie realizate prin instituţiile comunitare, în limitele competenţelor atribuite, fără a fi exclusă propria lor contribuţie în mod individual Ca atare, a revenit Curţii de Justiţie îndatorirea de a garanta că, în interpretarea şi aplicarea Tratatului, este respectată legea. Această funcţie esenţială Curtea este chemată să o îndeplinească nu ca o jurisdicţie internaţională, ci în condiţii identice celor ale jurisdicţiilor statale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea Europeana de Justitie - Instanta de Judecata Supranationala.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” SPECIALIZAREA: DREPT EUROPEAN