Curtea instituțională

Plecand de la ideea ca declararea neconstitutionalitatii unei legi are nu numai implicatii juridice , ci si politice,intrucat ea pune in cauza raporturile justitiei cu Parlamentul ,Constitutia din 1923 a prevazut ca numai Curtea de Casatie si Justitie, in sectiuni unite are dreptul de a judeca neconstitutionalitatea legilor si a le declara , in consecinta , inaplicabile in spete.Astfel incepand cu anul 1923,in romania instantele de drept comun au pierdut dreptul de a verifica pe cale de exceptie legile din punctul de vedere al constitutionalitatii lor , acesta competenta revenind in exclusivitate Curtii de Casatie si Justitie.

Conformandu-se art.80 din Decretul-Lege nr.92/1990 Camera Deputatilor si Senatul s-au reunit,in cursul lunii iulie 1990 , in sedinta comuna ca Adunare Constituanta ,adoptand Regulamentul Adunarii Constituante.Potrivit acestui regulament,Adunarea Constituanta a ales o Comisie de redactare a proiectului Constitutiei Romaniei ,formata din deputati si senatori,precum si din specialisti in domeniul dreptului constitutional si al altor stiinte socio-umane ,acestia din urma numai cu vot consultativ.La desemnarea ca membri in Comisie a deputatilor si senatorilor s-a avut in vedere configuratia politica a celor doua Camere .

Adunarea constituanta a adoptat noua Constitutie a Romaniei in sedinta din 21 noiembrie1991 .

Intrucat art.149 al acestei Constitutii a prevazut ca ea intra in vigoare la data adoptarii ei prin referendum ,prin Legea nr.67 din 23 noiembrie 1990 a fost convocat corpul electoral pentru as epronnta prin DA sau NU asupra textului ei.Referendumul a avut loc la data de 8 decembrie 1991.Dupa centralizarea la nivel national a votarii,Biroul Electoral Central a constatat ca a fost intrunita majoritatea de voturi ceruta de art.29 alin.2 din Legea nr.67/1991 si,ca urmare ,a proclamat adoptata prin referendum national Constitutia Romaniei,mcare a intrat in vigoare pe data de 8 decembrie 1991.

In art.152 al constitutiei se prevede ca , „in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Constitutiei ,se infiinteaza Curtea Constitutionala”.

Aceasta institutie –Curtea Constitutionala – „o premiera”in Romania,o inovatie a Constitutiei din 19911,in sistemul anterior competenta de control a constitutionalitatii legilor apartinand Parlamentului Socialist ,iar in sistemul Constitutiei din 1923 Inaltei Curti de Casatie si Justitie2.In legatura cu organul competent a realizat controlul constitutionalitatii legilor ,in Adunarea Constituanta s-au purtat vii si ample discutii.doua solutii erau prioritar preconizate:

1)crearea unui organ „special si specializat”pentru efectuarea acestuia3.

2)revenirea la sistemul Constitutiei din 1923 , la traditia existenta in domeniu inca din 1912,adica la controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor.In esenta , alegerea continuitatii traditiei controlului judecatoresc –instituit in tara noastra in conditiile in care nu multe state din lume acceptasera ideea de control al constitutionalitatii legilor –se lovea de puterea de convingere a argumentelor celor ce invocau sistemul ce a castigat net teren in competitie cu celelalte , in special dupa cel de-al doilea razboi mondial , si indeosebi in Europa :controlul realizat de un alt organ decat unul din cele ce reprezinta –in conformitate cu doctrina clasica –cele „trei puteri” :legislativa,executiva si judecatoreasca.

1.curtea Constitutionala este reglementata de Constitutie-titlu V-si legea organica nr.47/1992 modificata prin legea 138/1997 si republicata in M.O.,partea I nr.187 din 7 august 1997.

2.Facem abstractie de situatia existenta de la 22 decembrie 1989 si pana la adoptarea Constitutiei din decembrie 1991 perioada in care controlul constitutionalitatii legii nu era reglementat.

3.Sistem instituit initial in Cehoslovacia pe baza ideilor lui H.Kelsen.Spre deosebire de sistemul American nu se mai incredinteaza controlul constitutionalitatii legilor instantelor judecatoresti ci unor organe special create in acest scop.

S-a spus astfel ,ca prin modul de desemnare a mediilor Curtii se asigura profesionalismul acestui organ si , mai ales, neutralitatea lui ,fiind alcatuit din reprezentanti a celor doua Camere ale Parlamentului si de reprezentanti desemnati de”seful ramurii executive a organelor statului”.

S-a spus deasemenea ,ca „solutia” propusa prin TEZE „reprezinta o solutie viabila de aparare a Constitutiei , a drepturilor si libertatilor omului”.In sfarsit s-a aratat ca autoritatea ce urmeaza a fi creata va exercita si alte atributii decat cele de juriosdictie constitutionala ,avand sarcini de control al respectarii legii si in alte domenii :organizarea referendumului ,instituirea interimatului in exercitarea functiei de Presedinte a Romaniei , suspendarea din functie a acestuia etc.

Inpotriva crearii unui organ specializat in controlul constitutionalitatii legilor s-au ridicat , insa multe voci.Una din observatiile pertinente formulate impotriva crearii Curtii Constitutionale se referea ,la faptul ca aceasta asa cum este prevazut in proiect nu este definita ca o putere de stat , ramanand in afara „controlului reciproc”,ca principiu de organizare si functionare a autoritatilor publice.

O alta observatie a fost aceea referitoare la „Competenta Curtii de a hotari asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, intervenientul manifestandu-si teama ca „5 oameni din 9” pot hotari soarta unui partid.

In discutiile purtate in Adunarea Constituanta sa sustinut si faptul ca prin crearea unui astfel de organ se aduce atingere suveranitatii Parlamentului , acesta fiind in conceptia parlamentarului respectiv un organ ce s-ar situa pe o treapta superioara fata de toate celelalte.Ideea aceasta ,insa, contravine principiului separatiei puterilor in stat ,principiu care a avut in vedere de Constituanta, chiar daca nu este inscris expressis verbis in Constitutie.Prin adoptarea noii Constitutii sa urmarit mai mult vrearea unui sistem de control reciproc pentru evitarea abuzului unei autoritati in detrimentul altora , decat o ierarhizare a puterilor in stat si deci o supraordonare a Parlamentului.

S-a spus ,deasemenea ca un astfel de organ , creat”in afara”puterilor traditionale,aduce atingerea principiului separatiei puterilor in stat,teama manifetsta de altfel chiar din momentul crearii controlului constitutionalitatii legilor in S.U.A, care , dupa parerea noastra ,nu este complet lipsita de temei.Dar,daca prin crearea unui astfel de organ ,care cu greu ar putea fi integrat unui sistem al exercitarii „controlului reciproc”,se realizeaza „o deviere” de la „modelul clasic” al organizarii puterilor in stat , din practica constitutionala inregistrata pana acum in statele care au adoptat acest sistem putem deduce incontestabil ideea utilitatii unei asemenea autoritati.Curetile sau tribunalele constitutionale create,in special cele din Europa au jucat un rol important in contracarearea atotputerniciei „blocului”,guvern- majoritate parlamentara,care isi poate impune vointa in activitatea legislativa.Ele au inregistrat deja un aport deosebit in promovarea unor interese generale de catre minoritatile parlamentare , in apararea drepturilo omului si cetateanului , in asigurarea integrarii normelor dreptului international in cadrul dreptului intern.In concluzie , am putea afirma ca la dezbaterile Constituantei sa manifestat mai mult teama Curtii Constitutionale intr-un superorgan,teama ca Parlamentul s-ar putea subordona acestuia.