Curtea penală internaționala - Rolul și valoarea activităților acesteia

INTRODUCERE

Curtea Penală Internațională este o instituție de o importanță deosebită în materia unor grave încălcări ale drepturilor omului dar și ale dreptului internațional.

Amintim că în data de 14 martie 2012 Curtea Penală Internațională a decis prima sa hotărâre într-o cauză judecată de această instituție.

Așadar, abordarea acestei teme constituie o importanță deosebită atât din punct de vedere teoretic dar și practic, mai ales în contextul internațional actual.

Astfel, această temă este primordial de analizat întrucât înființarea unei jurisdicții penale internaționale este indispensabilă pentru ca incriminarea acestor infracțiuni să nu rămână doar un simplu demers teoretic, iar sancționarea celor ce încalcă legea internațională să nu depindă de instituțiile unor state care patronează astfel de încălcări fie din interese politice, fie din motive ce țin de înfăptuirea actului de justiție.

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ

În actuala etapă istorică apărarea drepturilor omului și a libertăților sale fundamentale constituie o preocupare constantă și de o importanță deosebită pentru toate statele civilizate la nivel mondial.

Întrucât exista o continuă încălcare a dreptului la viață și implicit a drepturilor omului de către persoane care ocupau anumite funcții s-a considerat necesar crearea unui tribunal internațional penal cu scopul de a sancționa crimele internaționale.

Bazele privind organizarea unei jurisdicții criminale internaționale au fost începute încă din anul 1877 când tribunalul avea ca atribuție judecarea crimelor de război săvârșite prin încălcarea dispozițiilor convenției de la Geneva din anul 1864.

43 de ani mai târziu, în anul 1920 Consiliul ligii Națiunilor a inițiat un proiect de înființare a unei Înalte Curți de Justiție Internațională care avea ca obiect judecarea crimelor împotriva dreptului ginților . În 1934, Vespasian Pella a propus crearea unei Curți Penale Internaționale, astfel în data de 17 iulie 1998 în cadrul Conferinței diplomatice a O.N.U care a avut loc la Roma s-a adoptat statutul Curții Penale Internaționale care are menirea de a garanta respectarea legalității internaționale.

CAPITOLUL 2 ORGANIZARE, FUNCȚIONARE ȘI COMPONENȚĂ

Revin asupra afirmației conform căreia instituția Curții Penale Internaționale a fost constituită pentru a-și exercita competența față de persoane care săvârșesc fapte cu un grad de gravitate foarte ridicat, respectiv faptele care amenință pacea, securitatea și bunăstarea întregii lumi.

Conform principiului ratione temporis, Curtea are competență de soluționare privind faptele săvârșite după intrarea în vigoare a Statutului. Componența curții penale internaționale este următoarea:

- Președinția;

- Secția a apelurilor, Secția de prima instanță și Secția preliminară;

- Biroul procurorului

- Grefa

Conform statutului, judecătorii pentru a fi aleși un funcție trebuie să dovedească o înaltă considerație morală, trebuie să dea dovadă de un înalt grad de imparțialitate și integritate. Altfel spus, o persoană care candidează pentru un post în cadrul Curții Penale Internaționale trebuie să întrunească următoarele condiții:

- să dețină competențe recunoscute în domeniul dreptului penal precum și experiență privind procesul penal, în calitate de judecător, procuror, avocat sau o altă calitate în domeniu;

- să dețină o experiență semnificativă într-o profesie juridică ce reprezintă importanță în activitatea juridică a Curții și să aibă competență recunoscută în domenii cheie precum dreptul internațional umanitar și dreptul omului;

- să cunoască și să aibă o bună practică privind cel pușin o limbă de lucru a Curții;

Judecătorul este ales prin vot secret pentru un mandat de nouă ani, iar Curtea nu poate cuprinde mai mult de un cetățean al aceluiași stat.

Funcția procurorului activeză independent, ca organ de sine stătător în cadrul Curtii Penale Internaționale. Procurorul are în atribuție să examineze crimele ce țin de competența curții, să efectueze anchetă și să susțină acuzarea în fața Curții.

Membrii biroului procurorului nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni sau directive de la nici o altă sursă din afara biroului. Procurorul este sprijinit în activitatea sa de unul sau mai mulți procurori adjuncți care au atribuții asemănătoare cu cele ale procurorului-șef.

Ca și în funcția de judecător și în cazul funcției de procuror acesta trebuie să dovedească o competență solidă în domeniu și o experiență practică semnificativă în domeniul proceselor penale dar și o cunoaștere și o practică curentă a cel puțin una dintre limbile utilizate de Curte.

Ulterior alegerii judecătorilor, Curtea se organizează în secții, astfel Secția apelurilor se compune din președinte și patru judecători iar Secția de primă instanță și Secția preliminară se compun din minimum șase judecători.

Grefa este compusă dintr-un grefier care este principalul responsabil al administrației curții, un grefier adjunct și un grefier care trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca judecătorul și procurorul pentru a fi ales în funcție prin vot secret.

Ca și particularitate, grefierul constituie o diviziune de ajutor a victimelor și martorilor care are ca scop ajutarea prin orice mijloace victimele și martorii care ajung în fața curții, precum și alte categorii de persoane a căror protecție și securitate le sunt puse în pericol.