Dactiloscopia judiciară

1. Notiunea si obiectul dactiloscopiei judiciare

Pe suprafata palmelor si a talpilor picioarelor se pot observa niste liniute care au diferite forme si care sunt despartite unele de altele prin niste santulete. Aceste liniute se revarsa sub forma unor fascicule paralele in diferite directii, dand nastere unor desene, care la prima vedere nu au nicio ordine si sunt destul de incurcate.

Liniile ce apar pe suprafata palmelor si a talpilor picioarelor au fost denumite creste papilare, iar desenele pe care le formeaza sunt denumite desene papilare.

Partea tehnicii criminalistice care se ocupa cu studiul desenelor papilare aflate pe suprafata palmelor si a talpilor picioarelor poarta denumirea de dactiloscopie.

Termenul provine din cuvintele grecesti “dactilo” = deget si “scopeo” = a privi, a examina.

Dactiloscopia judiciara este acea ramura a tehnicii criminalistice care se ocupa cu studiul desenelor papilare ce se intalnesc in regiunea digitala, palmara si plantara, precum si a urmelor lasate de aceste regiuni in campul infractiunii in scopul identificarii persoanelor si cadavrelor.

Identificarea dactiloscopică este realizată printr-un examen dactiloscopic comparativ între urmele papilare în litigiu şi impresiunile papilare model de comparaţie, prin care se înţeleg cele aflate în cartotecile dactiloscopice, cele provenite de la persoane din cercul de suspecţi, de la persoanele care urmează să li se stabilească identitatea, de la cadavrele cu identitate necunoscută sau urmele papilare ridicate de pe diverse obiecte ce aparţin persoanei dispărute.

Sarcina principală a dactiloscopiei în cazul impresiunilor papilare este aşadar, de a constata dacă o urmă papilară incriminată şi o impresiune papilară model de comparaţie sunt create de acelaşi deget, palmă sau planta a piciorului şi pe această bază, de a stabili identitatea fizică a unei persoane.

Aspectul morfologic care este acelaşi demonstrează identitatea de origine a urmei cu impresiunea şi în acelaşi timp, le deosebeşte de urmele şi impresiunile provenite de la alte persoane.

Cum este şi firesc prin contactul direct al palmei, degetului sau plantei piciorului cu o suprafaţă a unui obiect oarecare se formează urmele papilare care reproduc desenul papilar al persoanei care le-a creat.

Între fapta penală şi modificarea produsă trebuie să existe un raport de cauzalitate caracterizat prin aceleaşi criterii ca raportul cauzal prezent în structura laturii obiective a infracţiunii.

Odată descoperite în câmpul infracţiunii, urmele papilare sunt fixate, relevate şi ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului faptei, devenind probe în procesul penal conform articolului 63 din Codul de procedură penală, servind astfel la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare justei soluţionări a cauzei.

Obiectul dactiloscopiei judiciare il constituie urmatoarele probleme:

- elaborarea procedeelor si mijloacelor de descoperire, relevare, fixare, ridicare si interpretare a urmelor, desenelor papilare lasate de o persoana in diverse locuri

- elaborarea regulilor de codificare a desenelor papilare in vederea organizarii evidentelor dactiloscopice a infractorilor, pentru constatarea recidivei, a numelor false si pentru identificarea infractorilor pe baza urmelor lasate la locul faptei

- elaborarea metodelor de tinere in evidenta a urmelor papilare ramase la infractiunile cu A.N.

- elaborarea procedeelor si tehnicilor de amprentare a persoanelor si cadavrelor

- elaborarea metodologiei de identificare prin expertiza dactiloscopica a infractorilor dupa urmele papilare create de acesta in campul infractiunii

- identificarea cadavrelor necunoscute pe baza impresiunilor prelevate de la acestea - exista 2 posibilitati:

o cand persoana careia ii apartine cadavrul a fost dactiloscopiata in timpul vietii

o cand familia, rudele sau prietenii unei persoane disparute in conditii necunoscute pot prezenta obiecte pe care ar fi putut ramane urmele digitale ale acelei persoane

2. Constructia si proprietatile desenelor papilare

Pielea este invelisul protector care imbraca intreaga suprafata a corpului uman. Este formata din 3 straturi: epiderma, derma si hipoderma.

Epiderma este stratul protector al pielii format din celule epiteliate, care formeaza un invelis protector al pielii.

Derma este un tesut fibros, conjunctiv si elastic care contine vase capilare, arteriale si venoase, precum si terminatiile a numerosi nervi senzitivi. Derma este formata din mai multe tesuturi, stratul superior fiind numit strat papilar (format din o serie de proeminente conice, numite papile). In varful papilelor care sunt strabatute de un canal se afla porii prin care se elimina transpiratia si toxinele din corp. Papilele situate in derma se continua si la nivelul epidermei sub forma acelor proeminente conice, care sunt dispuse liniar unele langa altele formand crestele papilare. Cand papilele sunt distruse, pe suprafata pielii se formeaza un tesut conjunctiv fara creste papilare. Cu cat aceste papile sunt mai dense sau in numar mai mare cu atat simtul tactil este mai dezvoltat. Desenele papilare specifice pielii aflate pe suprafata degetelor, pe talpa picioarelor, poarta denumirea de DERMATOGLIFE. Ele sunt formate de liniile paralele ale crestelor, separate intre ele de santurile papilare.

Hipoderma este stratul cel mai profund al pielii care face legatura dintre piele si organele interne.

In afara crestelor si a santurilor papilare la examinarea celor 3 suprafete se studiaza si santurile de flexiune, care despart diverse regiuni ale palmei degetelor si talpii picioarelor.

Desenele papilare imprimate pe suprafata unor obiecte sunt cunoscute in criminalistica sub denumirea de dactilograme, care sunt de 2 categorii:

- dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate voluntar, denumite in limbajul de specialitate, amprente papilate, impresiuni papilare sau amprente de comparat

- dactilograme care reprezinta desene papilare imprimate involuntar pe un obiect oarecare, denumite urme papilare sau amprente in litigiu

Proprietatile desenelor papilare:

a) Unicitatea sau individualitatea – acea proprietate care face ca fiecare desen papilar sa fie identic cu el insusi (in lume nu exista doua persoane cu desene papilare identice, pot fi asemanatoare, dar identice NU)

b) Fixitatea sau stabilitatea – este proprietatea ce consta in mentinerea probei si a detaliilor caracteristice ale acestor desene pe toata durata vietii persoanei. Desenul papilar apare in luna a 3-a a vietii uterine si primeste forma definitiva in luna a 6-a, mentinandu-se in aceeasi forma pe toata durata vietii persoanei.

c) Inalterabilitatea sau indestructibilitatea – se explica prin faptul ca acele desene sunt indestructibile indiferent de actiunea unor factori externi, atata timp cat tesutul dermic nu a fost afectat in profunzime, desenul papilar se regenereaza in aceeasi forma avuta initial.

d) Plasamentul avantajos

e) Usurinta cu care raman la locul faptei – datorita glandelor sudoripare asezate la baza porilor prin care se elimina sudoarea din por si grasimea de pe maini in momentul atigerii diverselor obiecte, se imprima pe suprafata acestora

f) Usurinta cu care pot fi studiate si aptitudinea de a fi comparate