Deciziile de Grup

Decizia administrativa

Decizia administrativa reprezinta elementul central al activitatii desfasurate de structurile administratiei publice pentru realizarea sarcinilor de conducere si organizare.

Deciziile reprezinta o componenta de baza a activitatii zilnice a managerilor din zilele noastre, atat in domeniul public cat si in cel privat. Desi au inceput sa apara lucrari care abordeaza modele de luare a deciziilor utile sectorului privat, nu exista acelasi interes pentru studiile similare aplicabile sectorului public nu trebuie sa ne fie indiferent felul in care se adopta bugetul local, cum se fundamenteaza deciziile de semaforizare a unui oras sau de prevenire a accidentelor rutiere, cat costa anumite bunuri achizitionate de catre autoritati ale administratiei,pentru ca sursa de finantare o reprezinta banul public.

Indiferent de modul cum este definita decizia administrativa ,ea ne apare ca un proces rational de alegere a unei directii de actiune dintr-un numar de posibilitati in vederea atingerii unui scop determinat.

Orice decizie presupune:

- o baza de informatii ample si certe

- un proces rational

-obiective

-manifestarea vointei

Decizia administrativa are un continut adecvat politicii promovate de stat,intrucat scopul urmarit este stabilit de puterea politica ,insa mijloacele de executare in mare masura sunt lasate la latitudinea administratiei publice

Incercand o particularizare a deciziei administrative se poate spune ca , pe langa caracterul sau politic ,in domeniul administratiei publice ,ea este un act social ,care nu exprima numai vointa unei persoane sau a unui grup ,si interesele si cerintele cu caracter social.

Participantii la luarea deciziei administrative ,cu atributii ,mijloace si instrumente diverse,sunt grupuri de oameni situati la niveluri diferite ,care se compun ,in principal,din:

-oameni politici(parlamentari,ministri )

-conducatori ai unor institutii publice sau societati cu economie mixta

-corpul de functionari publici din administratia publica centrala si locala

-cetateni la care se face apel cu ocazia elaborarii deciziei

La toate nivelurile, activitatea administratiei se realizeaza in temeiul unor decizii. Decizia administrativa reprezinta o manifestare de vointa a persoanei administrative, premergatoare actiunii, prin care aceasta opteaza pentru o solutie, in vederea realizarii unor finalitati.

Profesorul M.T. Oroveanu identifica urmatoarele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca geneza unei decizii:

• O alegere intre mai multe variante de actiuni posibile. Aministratia are o relative autonomie pentru a-si realiza eficient misiunile si in cadrul normelor legale, efectueaza o alegere intre mai multe solutii de actiune;

• Alegerea trebuie sa fie constienta, precedata de o deliberare.

Din punct de vedere al obiectului lor, se pot distinge doua categorii de decizii care au in vedere indeplinirea sarcinilor pe care administratia le are de indeplinit:

• Decizii referitoare la activitatea interna a administratiei, care privesc in special organizarea interna a administratiei publice;

• Decizii privind activitatea exterioara a administratiei.

Deciziile pot fi clasificate si dupa alte criterii:

• Dupa gradul de generalitate: decizii cu caracter general si decizii individuale;

• Dupa gradul libertatii de apreciere de care dispune autorul lor in cadrul prevederilor legale;

• Dupa cunoasterea probabiltatii efectelor: decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de risc si decizii in conditii de incertitudine.

Dupa ce administratia a luat initiativa elaborarii unui proiect de decizie, incepe faza preliminara a pregatirii acestuia.

Stiinta administratiei recunoaste ca principale faze ale acestui proces documentarea, informarea, analizarea materialului documentar si elaborarea variantelor proiectului de decizie. Dupa elaborarea variantelor de proiect de decizie, acestea sunt supuse procesului de evaluare pe baza criteriilor si obiectivelor avute in vedere in momentul luarii initiativei de elaborare.

Etapa finala a procesului decisional este adoptarea deciziei. Adoptarea deciziei constituie un drept, dar si o obligatie a conducerii structurilor administrative, o atributie esentiala a acestora.

Adoptarea deciziei nu trebuie sa se limiteze la alegerea variantei optime, ci sa prevada masurile menite sa o duca la indeplinire. Fara infaptuirea acestei finalitati, intreaga activitate de pregatire si de luare a deciziei este lipsita de valoare. Este necesar sa se stabileasca precis modalitatile de executare a deciziei: de catre cine, in ce ordine, in ce perioada de timp, cu ce mijloace materiale, prin ce procedee, etc. Fara prevederea tuturor conditiilor de indeplinire, decizia adoptata ramane ineficienta.