Declaratiile Martorilor

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Declaratiile Martorilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mariana Negip

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Calitatea de martor în procesul penal.

Unul din cele mai des folosite mijloace de probă în procesul penal îl reprezintă declarațiile martorilor, prin acestea este posibilă dovedirea tuturor faptelor și împrejurărilor care formează obiectul probațiunii, de la faptul principal la împrejurările ce caracterizează persoana părților părților din proces . Este foarte rar posibil ca în prectică să fie întâlnită o cauză penală în care să nu fie necesară ascultarea unui martor. Datorită întâlnirii în procesul penal a numeroși martori, din care mulți sunt lipsiți de sinceritatea necesară sau de capacitatea de a reda exact și complet împrejurările la care au participat, impune adaptarea unei tactici adecvate la ascultarea lor și o atenție deosebită la aprecierea declarațiilor pe care le dau.

Potrivit art. 78 Cod proc. pen., martorul este persoana fizică ce are cunoștințe despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului și care este chemată de către organele de urmărire penală și de instanța de judecată pentru a fi ascultată ca martor cu privire la cunoștințele pe care le are. Prezentarea în fața organelor judiciare a persoanelor chemate în calitate de martor este atât o îndatorire socială de a ajuta instanța la aflarea adevărului, cât și o obligație legală deoarece neîndeplinirea ei poate atrage o constrângere juridică.

Această îndatorire are un caracter general, astfel, orice persoană fizică, fără deosebire de sex, vârstă, religie, cetățenie, situație socială etc., trebuie să răspundă chemării în fața autorităților judiciare pentru a fi ascultată în calitate de martor.

Este posibilă chiar și ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmități fizice (surd, orb, mut) dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simțurile sănătoase; precum și a persoanelor care prezintă infirmități psihice, în momente de luciditate în care pot să redea conștient cunoștințele pe care le au. În legislația noastră nu este interzisă nici ascultarea unor minori, chiar la vârstă fragedă și nici a persoanelor în vârstă, dacă se constată că au capacitatea de a percepe și reda corect ceea ce au perceput.

De asemenea, pot fi ascultate ca martor și persoanele care au fost condamnate pentru mărturie mincinoasă, urmând ca declarațiile lor să fie apreciate cu atenție deosebită.

Nu pot fi ascultate ca martor persoanele care au calitate de parte în proces; persoana vătămată poate fi ascultată ca martor numai dacă nu este constituită ca parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată; învinuiții sau inculpații care au fost scoși de sub urmărire penală pot fi ascultați ca martori de instanța de judecată, deoarece nu mai au calitatea de părți în proces.

Excepții de la îndatorirea de a fi martor.

Îndatorirea de a fi martor nu operează față de două categorii de persoane: persoanele pentru care este interzisă ascultarea ca martor, precum și persoanele care pot refuza calitatea de martor . Ascultarea ca martor a persoanelor obligate să păstreze secretul profesional este interzisă dacă ascultarea se referă la împrejurările de care au luat cunoștință în exercițiul profesiei.

Pentru ca această interdicție să opereze se cere condiția ca faptele și împrejurările pentru a căror relatare este ascultat martorul să fie cunoscute din exercițiul profesiunii sau al serviciului, nu este împiedicată ascultarea daca aceste cunoștințe provin din alte surse.

De exemplu, un avocat nu poate fi ascultat ca martor în legătură cu faptele încredințate lui de persoana căreia îi acordă asistență juridică, dar dacă aceste fapte au fost percepute în afara exercițiului profesiunii, el este obligat să le relateze în calitate de martor . În privința faptelor și împrejurărilor pe care avocatul le-a cunoscut înainte de a fi apărător sau reprezentant al uneia din părți, conform art. 79 alin. (2) Cod proc. pen. calitatea de martor are întâietate.

Odată ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfășura nicio activitate profesională în acea cauză. În doctrină este susținută opinia conform căreia această întâietate trebuie extinsă și la alte persoane (judecător, procuror) care au cunoscut direct fapte și împrejurări înainte de a veni cauza spre judecată în fața instanței, pentru a nu lua hotărâri în baza unor informații obținute în afara activității profesionale . Însă, potrivit art. 79 alin. (1) Cod proc. pen., persoana obligată a păstra secretul profesional va putea fi ascultată ca martor daca obține încuviințarea persoanei sau instituției față de care este obligată să păstreze secretul.

O a doua categorie de persoane exceptate de la obligația de a depune ca martor sunt soțul și rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului, aceștia pot refuza să facă declarații, iar organele judiciare nu le pot obliga să devină martori. Dacă însă, aceste persoane au acceptat să devină martori, ele trebuie să declare adevărul, altfel săvârșesc infracțiunea de mărturie mincinoasă. Pentru garantarea exercițiului dreptului de a refuza calitatea de martor, organele de urmărire penală și instanța de judecată au obligația să atragă atenția soțului și rudelor apropiate ale învinuitului sau inculpatului despre dreptul de a nu face declarații .

Fisiere in arhiva (1):

  • Declaratiile Martorilor.doc

Alte informatii

Declaratiile martorilor constituie un mijloc de proba nelipsit procesului penal, dupa cum si celebra expresie a lui bentham spunea ca martorii sunt ochii si urechile justitiei".