Delicvența

În ultimii ani, delincvența juvenilă a devenit una din problemele sociale de mare importanță a societății noastre, dar și a celor moderne contemporane. Astăzi, ea nu mai este un fenomen minor care se referă numai la anumite categorii sociale, ci unul extrem de important, însă, deterioararea standardelor de viață, declinul economic, creșterea ratei șomajului, a inegalităților și nedreptăților sociale precum și generalizarea sărăciei accentuate generează confuzie, lipsă de speranță și de incredere în instituțiile statului, dar și în clasa politică.

Deși sărăcia nu reprezintă o cauză directă a delincvenței, ci doar un factor favorizant al acesteia, prin extinderea ei la nivel general ea potențează corupția și inegalitațile sociale, precum și deteriorarea mediului cultural și moral la nivelul întregii societăți.

„ Apariția problemelor sociale nu sunt altceva decât un efect direct al conflictelor iscate între diferitele grupuri sociale și abținerea prelungită și constantă a structurilor statale și ale societății civile de a le accorda accesul la un status superior și recunoaștere publică. Acest fapt face ca indivizii care nu pot obține ceea ce-și doresc prin mijloace legitime să recurgă la o serie de acțiuni ilegitime pentru a-și atinge scopul, intrând astfel în conflict cu normele sociale recunoscute de ceilalți membri ai societății”.

” Fiind diferit, deci de comportamentul normal, un comportament deviant este acel tip de comportament care introduce o stare de tensiune conflictuală în sistemul social și care poate provoca dezechilibre la nivelul funcțional de ansamblu al societății. Sociologii numesc orice comportament care este dezavut de societate, indiferent dacă acesta este ilegal sau legal, comportament deviant. Acțiunile și manifestările de tip deviant sunt în strânsă legătură cu o serie de factori, cum ar fi:

- Locul unde se petrece acțiune (a sta dezbrăcat în casă este una, dar a face același lucru în spațiul public este considerat deviant);

- Timpul istoric în care se petrece acțiunea (moartea prin ghilotinare era normală acum 150 de ani, dar acum este considerată ca fiind barbară, anormală);

- Cine comite actul respectiv (conducerea autoturismului este normală pentru o persoană de 16 sau 18 ani, dar nu este permisă tinerilor sub această vârstă)”.

Dintre formele de manifestare socială ale devianței, delincvența sau infracționalitatea au cele mai mari nivele de periculozitate pentru stabilitatea și funcționalitatea unui sistem social, fiindcă, prin natura lor influențează direct libertatea celorlalți indivizi sociali, subminând valorile și normele morale și/sau juridice care, oferă suport orietetiv general pentru comportamentul individual în societate.

Delincvența are în vedere numai nerespectarea sau încălcarea normelor și valorilor juridice scrise, fiind, din acest punct de vedere una din formele de manifestare ale devianței sociale. Referitor la delincvența juvenilă, sintagma este folosită în literatura de specialitate cu diferite sensuri, autorii americani cuprinzând în noțiunea de delincvență și contravențiile, abaterile civile, disciplinare, dar și unele acte banale de încălcare a regulilor morale sau de politețe. Alți autori, mai ales cei din Europa, consideră că în sfera delincvenței, inclusiv a celei juvenile, ”intră” doar faptele penale. În final s-a adoptat o Recomandare, în sensul că ”în măsura posibilului, termenul de delincvență juvenilă să fie folosit numai în cazul faptelor prevăzute de legea penală”. Atunci când un individ încalcă normal ce definește o situație dezirabilă, el va fi perceput ca un ”străin, ca un individ periculos și particular, deseori denumit deviant”.

Analizănd studierea cauzelor care au generat delincvența juvenilă, pe genuri de infracțiuni remarcăm: