Deontologia funcționarului public - răspunderea juridică

1. Notiune si prezentare

Regimul juridic al functiei publice include si problema raspunderii juridice a functionarului public, care are ca finalitate restabilirea ordinii de drept incalcate ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite, precum si reprimarea si eliminarea unor astfel de fapte. Prin intermediul raspunderii juridice se urmareste realizarea unui dublu scop: preventiv-educativ si sanctionator.

Raspunderea juridica a functionarului public presupune abordarea relatiei ei cu responsabilitatea care o precede si care presupune respectarea intregului sistem de valori instituit de catre societate in ansamblul sau.2

Functionarul public trebuie sa fie responsabil in indeplinirea atributiilor sale.

Raspunderea juridica a functionarului public intervine atunci cand s-a comis o fapta ilicita in exercitarea prerogativelor de serviciu sau in legatura cu acestea, respectiv atunci cand aceasta a incalcat obligatiile ce-i revin si implicit, legea.

Luand in considerare natura juridica variata a reglementarilor aplicabile in administratia publica (administrative, civile, financiare, penale, etc.), raspunderea juridica a functionarului public este foarte diversificata.

Functionarul public ii pot reveni, in general, raspunderi disciplinare contraventionale, civile si cu unele exceptii, penale.

Prin fapta ilicita savarsita de functionarul public se incalca o obligatie legala ce decurge din reglementari, dispozitii ierarhice, norme de comportament etc., si se instituie raspunderea juridica a acestuia.

Raspunderea juridica a functionarului public reprezinta un raport juridic complex stabilit de norma juridica intre functionarul public ca autor al incalcarii normelor juridice, reprezentant al statului la un anumit nivel, si stat ca reprezentant al societatii, titular al dreptului de a aplica sanctiunea juridica.

Dupa sfera de aplicabilitate, exista doua tipuri de raspundere juridica:

- raspunderea generala a functionarilor publici, aplicabila tuturor categoriilor de functionari publici, consacrata in statutul general al functiei publice;

- raspunderea specifica a functionarilor publici, aplicabila anumitor categorii de functionari publici, consacrata in statutul particular al functiei publice.

Faptele ilicite ale functionarului public se pot savarsi si in timpul sau liber, in legatura cu exercitarea functiei publice, fara sa existe o legatura directa cu functia publica, dar sa se afecteze prestigiul si imaginea acestuia3.

in prezent, se pot identifica urmatoarele forme de raspundere ale functionarului public, in functie de norma juridica incalcata:

- raspunderea disciplinara, ce intervine ca urmare a incalcarii cu vinovatie a normelor de disciplina muncii specifice raportului de functie publica;

- raspunderea contraventionala, ce intervine ca urmare a savarsirii unor contraventii de catre functionarul public;

- raspunderea civila, ce intervine pentru faptele ilicite civile prin care functionarul public provoaca prejudicii particularilor;

- raspunderea penala, ce intervine in cazul comiterii de catre functionarul public a unor fapte penale.

Formele raspunderii juridice a functionarilor publici

1. Raspunderea disciplinara a functionarului public

1.1. Consideratii generale

Statutul defineste raspunderea disciplinara ca fiind acea forma a raspunderii juridice ce apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite prin care functionarii publici incalca cu vinovatie indatoririle corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica, fapte ce reprezinta abateri disciplinare (art.70 alin.1.).

Raspunderea disciplinara a functionarului public intervine asadar, atunci cand acesta incalca, in mod culpabil, obligatiile sale de serviciu, prin savarsirea de abateri disciplinare. Cadrul legislativ al reglementarii si gestionarii raspunderii disciplinare a functionarilor publici il constituie: Legea nr.188/1999 modificata si completata, precum si legislatia reprezentata de Hotararea de Guvern care reglementeaza organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare.

Functionarul public raspunde disciplinar pentru faptele ilicite prin care se incalca disciplina muncii, respectiv, pentru fapte prin care se incalca normele de conduita profesionala ce vizeaza relatiile din cadrul unui serviciu public precum si relatiile cu tertii. El va raspunde disciplinar si in situatia comiterii de fapte ilicite prin care sunt afectate statutul sau imaginea institutiei publice din care face parte5.

in situatia faptelor ilicite savarsite anterior nasterii raportului juridic de functie publica, care-l fac incompatibil pe autorul lor cu exercitiul functiei publice in care a fost numit si care n-au fost cunoscute de catre autoritatea publica in momentul numirii sale, intervine sanctiunea administrativ disciplinara.

Aceeasi sanctiune se aplica si in situatia abaterilor savarsite in afara serviciului public, in viata privata, daca este lezata imaginea, onoarea si consideratia functionarului public in fata celor administrati, a cetatenilor, fiind afectata astfel si imaginea institutiei din care fac parte.

Raspunderea administrativ-disciplinara nu intervine in situatia faptelor ilicite savarsite de catre functionarul public ulterior incetarii exercitiului unei functii publice.

1.2. Abaterea disciplinara

1.2.1. Notiune. Prezentarea abaterilor disciplinare

Abaterea disciplinara a functionarului public reprezinta fapta ilicita savarsita cu vinovatie prin care acesta isi incalca obligatiile de serviciu care ii revin in baza functiei publice pe care o detine, si care vizeaza statutul sau.

Raspunderea disciplinara se naste dupa ce functionarul public a savarsit abaterea disciplinara, cu conditia ca fapta ilicita sa-i fie imputabila, adica sa fi fost savarsita cu vinovatie, sub orice forma (intentie sau culpa). Aceasta forma a raspunderii juridice este bazata pe culpa, lipsa ei inlaturand posibilitatea interventiei raspunderii administrativ-disciplinare. Vinovatia functionarului public presupune existenta cumulativa a 2 elemente: elementul volitiv (vointa) si elementul intelectiv (constiinta).

Subiect activ al abaterii disciplinare este functionarul public care a fost legal investit intr-o functie publica.