Desfacerea căsătoriei în dreptul internațional privat

1. Care sunt conditiile pentru obtinerea unui divort?

(de exemplu posibilitatea de a divorta prin acord comun, solicitare de separare etc.)

Divortul se poate pronunta prin acordul sotilor daca pâna la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la încheierea casatoriei si daca nu exista copii minori rezultati din casatorie.

În lipsa acordului, divortul se poate pronunta la cererea unui dintre soti, în urmatoarele conditii:

" existenta unor motive temeinice, apreciate de catre instanta judecatoreasca;

" motivele temeinice sa fi vatamat grav raporturile dintre soti;

" continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila pentru cel care cere desfacerea ei.

2. Care sunt motivele pentru divort?

(de exemplu esecul ireparabil al casniciei, culpa, separarea)

În practica judiciara, au fost considerate motive temeinice de divort:

" refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui împreuna cu celalalt sau parasirea nejustificata a domiciliului conjugal (separatia în fapt imputabila sotului pârât);

" infidelitatea unuia dintre soti;

" relele purtari (de ordin moral, fizic);

" existenta unei boli grave incurabile de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de catre celalalt sot decât ulterior încheierii casatoriei, daca se stabileste ca manifestarile ulterioare ale bolii sunt din ce în ce mai dese si de natura sa justifice refuzul sotului reclamant de a mai coabita cu sotul pârât, continuarea casatoriei devenind imposibila.

3. Care sunt consecintele divortului cu privire la:

a) relatiile personale dintre soti (de exemplu numele de familie)?

" calitatea de sot înceteaza pentru viitor; fiecare sot divortat se poate recasatori;

" fiecare dintre soti redobândeste numele avut înainte de încheierea casatoriei. Exceptie: sotii se pot învoi ca acela dintre ei care a purtat în timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot sa pastreze acest nume si dupa desfacerea casatoriei, cu conditia ca instanta sa ia act de învoiala chiar prin hotarârea de divort, iar nu ulterior.

" înceteaza obligatia de sprijin moral dintre soti.

b) împartirea proprietatii sotilor?

Împartirea bunurilor comune se poate face fie prin învoiala sotilor, fie, în cazul contrar, prin hotarâre judecatoreasca.

Învoiala sotilor poate avea loc:

" concomitent cu intervenirea hotarârii de divort;

" în cursul procesului de divort, fie ca învoiala se face în fata instantei, fie printr-un act autentic;

" în perioada imediat urmatoare ramânerii definitive a hotarârii de divort;

" dupa înregistrarea hotarârii de divort pe marginea actului de casatorie.

Daca sotii nu se înteleg cu privire la împartirea bunurilor comune, o cerere în acest sens se va putea introduce fie dupa desfacerea casatoriei, prin divort, pe calea unei actiuni principale, sau în orice moment dupa aceea (cerere incidentala sau accesorie). Cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste în raport cu contributia sa la dobândirea si conservarea bunurilor comune. În stabilirea aportului fiecaruia dintre soti la dobândirea bunurilor comune se va lua în considerare si munca femeii depusa în gospodarie si pentru cresterea copiilor. Stabilirea contributiei fiecarui sot la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de proba, deoarece este vorba de dovedirea unei situatii de fapt.