Diplomație

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 13339
Mărime: 63.11KB (arhivat)
Publicat de: Diana G.
Cost: 8 puncte

Cuprins

  1. Introducere;
  2. 1. Personalul, clasele și posturile diplomatice și consulare;
  3. 2. Funcțiile diplomatice și consulare;
  4. 3. Privilegiile și imunitățile diplomatice și consulare;
  5. 4. Misiunile speciale;
  6. 5. Reprezentarea statelor pe lângă organizațiile internaționale;
  7. 6. Activitatea diplomatică a Republicii Moldova;
  8. 7. Concluzii.
  9. Bibliografie.

Extras din referat

Introducere

Stabilirea și dezvoltarea unor relații oficiale între state presupune desfășurarea de activități speciale din partea anumitor organe ale lor, activități ce poartă denumirea de diplomație și relații consulare. Aceste relații sunt tot atât de vechi ca și relațiile internaționale. Și sunt organic legate de politica externă a statelor.

Organizarea și desfășurarea activității diplomatice și consulare, au trebuit să fie, în decursul timpului, reglementate. Unele dintre aceste reguli au rămas în stadiul de uzanțe, aplicarea lor făcându-se pe baza curtuaziei internaționale, o altă parte însă au căpătat caracter de norme juridice. Acest ansamblu de reguli care s-au format și se aplică cu privire la desfășurarea activității diplomatice și consulare, constitui acele ramuri ale dreptului internațional care se numesc drept diplomatic și drept consular.

Riguros vorbind, dreptul diplomatic și consular reprezintă ansamblul de reguli care sunt aplicabile relațiilor diplomatice și consulare, ceea ce înseamnă că avem în vedere numai relațiile dintre state, deci, ceea ce numim diplomație bilaterală. Dreptul dreptul diplomatic și consular sunt cele mai importante mijloace de realizare a politicii externe.

Dreptul diplomatic și consular, sunt ramuri ale dreptului internațional, ce cuprind normele care reglementează relațiile externe ale statelor sau, și mai exact, raporturile juridice dintre subiecții dreptului internațional. De aici, rezultă că dreptul diplomatic și consular ocupă un rol central în cadrul dreptului internațional, acestea jucând un rol instrumental, în sensul că ele ajută la atingerea obiectivelor de politică externă și oferă modalitățile de stabilire și de ducere a relațiilor dintre state și într-un fel, contribuie direct și efectiv la asigurarea aplicării celorlalte norme ale dreptului internațional.

1. Personalul, clasele și posturile diplomatice și consulare

Personalul misiunii diplomatice este numit de statul acreditant, care fixează şi numărul de persoane.

Convenţia de la Viena din 1961, prevede însă că în lipsa unui acord între cele două state, statul acreditar poate cere ca numărul personalului unei misiuni să se menţină în limitele a ceea ce e considerat rezonabil şi normal, ţinând cont de nevoile misiunii şi de condiţiile existente în acest stat, în condiţii nediscriminatorii.

Au calitatea de membri ai misiunilor diplomatice, şeful misiunii şi membrii personalului misiunii.

Şeful misiunii diplomatice este persoana însărcinată de statul acreditant să acţioneze în această calitate, respectiv să conducă misiunea diplomatică, fiind superior ierarhic întregului personal al misiunii. Acesta, poate avea calitatea de ambasador, înalt comisar, înalt reprezentant, ministru sau trimis, nunţiu, pronunţiu, internunţiu, însărcinat cu afaceri en pied sau ad interim.

În funcţie de caracterul misiunii lor, şefii misiunilor diplomatice pot fi:

a) titulari (când conduc misiunea cu titlu prorpiu, pe o perioadă nedeterminată) şi

b) interimari – ad interim (când conduc misiunea cu titlu temporar).

Potrivit rangurilor şi etichetei, şefii misiunilor diplomatice sunt grupaţi în trei clase:

a) Clasa I – ambasadori şi nunţi acreditaţi pe lângă şefii de stat şi alţi şefi de misiune cu rang echivalent (pronunţiu, înalţi comisari, înalţi reprezentanţi);

b) Clasa a II-a – trimişii, miniştri, internunţii acreditati pe lângă şefii de stat;

c) Clasa a III-a – însărcinaţi cu afaceri acreditaţi pe lângă Ministerele Afacerilor Externe.

Între aceste clase ale şefilor de misiune diplomatică nu se face nici o diferenţiere în afară de precădere şi de etichetă.

Membrii personalului misiunii sunt persoanele aflate în raporturi de muncă cu misiunea diplomatică, organizate ierarhic şi conduse de şeful misiunii, grupate în trei categorii:

a) personalul diplomatic,

b) personalul administrativ şi tehnic ,

c) personalul de serviciu.

În cadrul misiunii diplomatice există şi alte categorii de persoane care nu au calitatea de membri ai personalului misiunii, respectiv membrii de familie ai personalului misiunii şi persoanele angajate în serviciul privat al personalului diplomatic.

Adtfel, personalul diplomatic este alcătuit din membrii personalului misiunii care au calitatea de diplomaţi. Aceştia ca şi şeful misiunii diplomatice, sunt desemnaţi şi prin expresia agenţi diplomatici şi pot fi :

a) ministrul sau ministrul consilier,

b) consilierul,

c) prim-secretarul,

d) secretarul II,

e) secretarul III şi

f) diferiţi ataşaţi (militari, navali şi ai aerului, comerciali, de presă, culturali, financiari, sau cu probleme de emigraţie, etc. ).

Personalul administrativ şi tehnic aparţine personalului nediplomatic al misiunii şi este alcătuit din membrii misiunii angajaţi în serviciul tehnic şi administrativ al misiunii, ca agenţi de execuţie: secretari, arhivari, interpreţi, contabili, stenodactilografi, cifrori, etc. Ei se bucură de unele imunităţi şi privilegii speciale.

Personalul de serviciu aparţine personalului nediplomatic al misiunii şi este alcătuit din persoane angajate în serviciul casnic al misiunii: şoferi, bucătari, menajere, grădinari etc.

Membrii de familie ai membrilor misiunii diplomatice nu aparţin personalului misiunii, dar au un statut similar cu cel al agenţilor diplomatici, respectiv angajaţilor în serviciul administrativ, tehnic sau casnic al misiunii.

Persoanele angajate în serviciul particular sunt persoane folosite în serviciul casnic al unui membru al misiunii diplomatice care nu sunt angajaţi de statul acreditant. În consecinţă ele nu aparţin personalului misiunii.

Astfel, totalitatea agenţilor diplomatici şi membrilor familiilor lor, alcătuiesc, în sens larg, Corpul diplomatic. În sens restrâns, din Corpul diplomatic fac parte numai şefii misiunilor diplomatice. Corpul diplomatic este reprezentat de Decanul său, cel mai vechi diplomat acreditat în statul de reşedinţă dintre şefii misiunilor diplomatice, având şi clasa cea mai înaltă dintre aceştia.

În ţările catolice, Decan este considerat nunţiul papal. Decanul reprezintă şi conduce Corpul diplomatic la diferite manifestări oficiale, arbitrează, atunci când este solicitat, diferitele neînţelegeri ivite între membrii Corpului diplomatic, informează pe reprezentanţii diplomatici nou sosiţi despre legile şi obiceiurile diplomatice ale ţării de reşedinţă, etc.

Într-un post diplomatic poate fi angajată doar persoana care întrunește următoarele condiții:

1. Deține exclusiv cetățenia Republicii Moldova;

2. Se bucură de toate drepturile politice și civile înscrise în Constituția Republicii Moldova;

3. Deține diplomă de studii universitare (licență);

4. Cunoaște limba de stat și o limbă de comunicare internațională;

5. Dispune de aptitudinile fizice pe care le reclamă activitatea în domeniul relațiilor externe;

6. Nu are antecedente penale rezultate din infracțiuni intenționate.

Referitor la ambasadorii extraordinari și prenipotențiali, reprezentanții permanenți și trimiși – șefi ai misiunilor diplomatice -, aceștia sunt numiți și rechemați din post de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. Propunerile referitoare la numirea sau rechemarea din aceste posturi sunt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe, cu consultarea Parlamentului.

Consulul general este desemnat și rechemat de către Guvern la propunerea ministrului afacerilor externe. Șefii celorlalte oficii consulare sînt numiți și rechemați din funcție de către ministrul afacerilor externe.

Bibliografie

Literatura de specialitate:

1. Alexandru Burian, Oleg Balan, Nicolae Osmochescu, Victoria Arhiliuc,

Diana Sîrcu (Scobioală), Natalia Suceveanu, Vitalie Gamurari, Olga Dorul,

”Drept Internațional Public” Ediția a IV-a, Chișinău, 2012.

2. Ion Diaconu, ”Drept internaţional public”, editura Lumina lex, 2007.

Acte normative:

1. Convenţia cu privire la misiunile speciale, din 8 decembrie 1969.

2. Convenţia relativă a relaţiilor statelor cu organizaţiile Internaţionale, din 1975.

Surse statice și de date:

1. http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/CONVENTIA-CU-PRIVIRE-LA-RELATI83667.php;

Vizualizat: ora 21:26, data de 16.11.2016.

2. http://www.dreptonline.ro/legislatie/conventia_viena_relatiile_consulare.php;

Vizualizat: ora 22:27, data de 16.11.2016.

3. http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/RELATIILE-CONSULARE43992.php;

Vizualizat: ora 00:29, data de 17.11.2016.

4. http://www.mfa.gov.md/accreditation-diplomatic-staff-ro/acreditarea-ie/;

Vizualizat: ora 21:24, data de 22.11.2016.

5. http://www.mfa.gov.md/img/docs/Regulament_MAEIE.pdf;

Vizualizat: ora 23:35, data de 22.11.2016.

6. http://lex.justice.md/md/312873/;

Vizualizat: ora 21:31, data de 23.11.2016.

7. http://www.moldova.md/md/relatile/;

Vizualizat: ora 22:50, data de 23.11.2016.

Preview document

Diplomație - Pagina 1
Diplomație - Pagina 2
Diplomație - Pagina 3
Diplomație - Pagina 4
Diplomație - Pagina 5
Diplomație - Pagina 6
Diplomație - Pagina 7
Diplomație - Pagina 8
Diplomație - Pagina 9
Diplomație - Pagina 10
Diplomație - Pagina 11
Diplomație - Pagina 12
Diplomație - Pagina 13
Diplomație - Pagina 14
Diplomație - Pagina 15
Diplomație - Pagina 16
Diplomație - Pagina 17
Diplomație - Pagina 18
Diplomație - Pagina 19
Diplomație - Pagina 20
Diplomație - Pagina 21
Diplomație - Pagina 22
Diplomație - Pagina 23
Diplomație - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Diplomatie.docx

Alții au mai descărcat și

Dreptul Diplomatic și Consular

Introducere Dreptul internațional reprezintă corpul de reguli referitoare la drepturile și obligațiile staatelor în relațiile dintre ele, iar...

Cooperarea Polițienească Internațională

Capitolul I: O trecere în revistă a cooperării polițenești 1. Scurt istoric al cooperării polițenești internaționale Fenomenul globalizării,...

Politică Europeană de Securitate și Apărare

POLITICA EUROPEANĂ DE SECURITATE ŞI APĂRARE 1. Mediul internaţional de securitate la începutul secolului XXI 1.1. Repere generale ale stării...

Membrii Corpului Diplomatic și Consular

CAPITOLUL I DREPTUL DIPLOMATIC ŞI DREPTUL CONSULAR SECŢIUNEA I DREPTUL DIPLOMATIC Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor juridice...

Imunitatea de Jurisdicție în Dreptul Diplomatic și Consular

1. Noţiuni Introductive. Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor juridice care guvernează statutul organelor diplomatice sau totalitatea...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Stabilirea și încetarea relațiilor consulare

1.Notiuni introductive Dreptul Consular este acea parte a dreptului international public care reprezinta totalitatea normelor si regulilor care...

Diplomația prin organizații internaționale

Diplomația prin organizații internaționale Statele, cu interesele lor divergente sau convergente, continuă să fie entități politice dominante ale...

Te-ar putea interesa și

Azilul Politic și Diplomatic

Unul dintre elementele de noutate ale prezentei lucrări îl constituie faptul că, tema abordată este de o stringentă actualitate, datorită...

Diplomația

Introducere Orice societate, orice organism social, pentru a evolua, trebuie să se supună unor reguli, fie şi numai din dorinţa de a evita...

Rolul misiunilor diplomatice în activitatea diplomatică internațională

INTRODUCERE De-a lungul timpului, diplomaţia a fost asociată eforturilor statelor de a reglementa litigiile şi conflictele dintre ele, de a-şi...

Serviciului diplomatic al Republicii Moldova din perspectiva istorică și contemporană

INTRODUCERE Actualitatea temei: După multiplele cercetări pe care le-am efectuat, am constatat că această temă este actuală şi importantă pentru...

Dreptul Diplomatic și Consular

Introducere Dreptul internațional reprezintă corpul de reguli referitoare la drepturile și obligațiile staatelor în relațiile dintre ele, iar...

Imunitățile și privilegiile diplomatice - natura lor juridică

INTRODUCERE Aproape printr-o lege a firii în fiecare etapă, secol, pare a se ivi la nivelul fiecărei entităţi sociale personalităţi cu voinţa şi...

Imunități, privilegii și facilitați diplomatice

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Noţiuni generale despre diplomaţie Dominant, în contextul vieţii internaţionale este apariţie unui mare număr de...

Caracteristici ale Protocolului Diplomatic în Canada

INTRODUCERE Protocol provine din doua cuvinte din greaca veche prôtos: primul şi kollào: adică ceea ce este lipit mai intâi. Termenul se referea...

Ai nevoie de altceva?