Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestieră

Dispozitii comune referitoare la fondul forestier si vegetatia forestiera din afara acestuia

Padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile piraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, in conditiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national.

Sunt considerate paduri, in sensul prezentului Cod silvic si sint cuprinse in fondul forestier national, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 hectare.

Terenurile din fondul forestier national destinate impaduririi si cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica sint:

a) terenurile in curs de regenerare, terenurile degradate si poienile stabilite, prin amenajamentele silvice, sa fie impadurite;

b) pepinierele, solariile, plantajele, culturile de rachita si cele cu arbusti ornamentali si fructiferi;

c) terenurile destinate asigurarii hranei vinatului si animalelor din dotarea unitatilor silvice;

d) terenurile ocupate de constructii si cele aferente acestora, drumuri si cai ferate forestiere, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale, dotari tehnice specifice sectorului forestier.

Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului Cod silvic.

Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier national se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adoptarii prezentului Cod silvic.

Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, supusa prevederilor prezentului Cod silvic, este constituita din:

a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;

b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole;

c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;

d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor de irigatie;

e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan;

f) zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decit cele cuprinse in fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona alpina;

g) parcurile dendrologice, altele decit cele cuprinse in fondul forestier national.

Raporturile juridice, organizatorice, economice si tehnice privind fondul forestier national, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum si cele privind vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier national sint supuse dispozitiilor prezentului Cod silvic si se completeaza, dupa caz, cu celelalte dispozitii in materie.

Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, elaboreaza politici in domeniul fondului forestier national si al vegetatiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietatii, si exercita controlul asupra modului de gospodarire a acestora.

Fondul forestier national este supus regimului silvic.

Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza acestui fond, avind ca finalitate asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere.

Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, care exercita si controlul aplicarii acestui regim.

Fondul forestier proprietate publica

CAPITOLUL 1

Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului

Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului se realizeaza prin Regia Nationala a Padurilor.

Regia Nationala a Padurilor functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara.

Regia Nationala a Padurilor exercita si atributii de serviciu public cu specific silvic.

Potrivit acestui specific, activitatea Regiei Nationale a Padurilor se desfasoara pe baza unui regulament de organizare si functionare, aprobat prin hotarire a Guvernului.

Statutul personalului silvic se aproba prin lege, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Cod silvic.

Veniturile Regiei Nationale a Padurilor provin din:

a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice;

b) prestari de servicii, executari de lucrari pentru terti, inchirieri, concesionari de bunuri, cu exceptia padurilor si a celorlalte terenuri din fondul forestier, despagubiri si altele de acest fel, in conditiile legii;

c) contravaloarea efectelor functiilor de protectie ale padurilor;

d) alte venituri.

Persoanele fizice, juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, de efectele functiilor de protectie ale padurilor au obligatia sa plateasca unitatilor silvice contravaloarea acestor efecte.

Tarifele corespunzatoare efectelor prevazute la alin. 1 se stabilesc prin hotarire a Guvernului, cu avizul Ministerului Finantelor, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Cod silvic.

Regia Nationala a Padurilor aplica regimul silvic la fondul forestier pe care il administreaza.

Regia Nationala a Padurilor presteaza, la cerere, contra cost, servicii de specialitate in padurile proprietate privata, ale altor detinatori, precum si in vegetatia forestiera din afara fondului forestier.

CAPITOLUL 2

Gospodarirea fondului forestier proprietate publica

Sectiunea 1

Amenajarea fondului forestier

Modul de gospodarire a fondului forestier proprietate publica se reglementeaza prin amenajamentele silvice.

Acestea constituie baza a cadastrului forestier si a titlului de proprietate a statului si stabilesc, in raport cu obiectivele ecologice si social-economice, telurile de gospodarie si masurile necesare pentru realizarea lor.

Amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie, cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice ale acestora.

Pe baza datelor din amenajamentele silvice si din alte lucrari tehnice de specialitate se intocmeste periodic inventarul fondului forestier, la nivel national si teritorial.

Elaborarea amenajamentelor silvice se va face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Amenajamentele silvice se intocmesc pe perioade de 10 ani, cu exceptia celor care privesc padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioadele respective pot fi de 5-10 ani.

Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, prin unitatile specializate pe care le autorizeaza in acest scop.

Amenajamentele silvice si modificarea prevederilor acestora se aproba de catre conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:

a) grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si padurile declarate monumente ale naturii si rezervatii;

b) grupa a II-a cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu.

Pentru fiecare grupa si subgrupa functionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc masuri de gospodarire diferentiate, in vederea realizarii de structuri care sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor atribuite.

Sectiunea a 2-a

Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor

Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza, in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si ale studiilor de specialitate, de catre Regia Nationala a Padurilor.

La regenerarea padurilor se va aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate a functiilor de protectie a mediului.