Divorțul - traumă sau râu necesar

1.Concept si reglementare

In mod firesc casatoria inceteaza odata cu decesul unuia dintre soti.Cu toate acestea, imprejurari dintre cele mai diverse, fac dificila sau chiar imposibila continuarea casatoriei.De aceea,majoritatea legisltiilor permit desfacerea casatoriilor prin divort.

Intoleranta sau rautatile care ies din oameni in mod imprevizibil sau nu, nasc monstrii la un moment dat – divorturile. Desi a devenit o poveste cu final asteptat, ruptura unei relatii indelungate lasa uneori traume psihice irecuperabile atat pentru fostii soti cat si pentru copiii acestora, daca exista.

Dispozitii privitoare la divort intalnim in legislatia noastra atat in Codul Familiei, cat si in Codul de procedura civila, acesta din urma consacrand materiei un capitol distinct (Capitolul VI) din Cartea a VI-a(art.607-619).In perioada anterioara Revolutiei din decembrie 1989 procedura divortului a fost supusa unor reglementari succesive, majoritatea acestor reglementari fiind destinate a limita posibilitatile de desfacere a casatoriei prin divort.

Modificarile aduse Codului familiei si Codului de procedura civila, prin Legea nr.59/1993, au fost menite sa simplifice in mod substantial procedura divorutului, consacrand si posibilitatea desfacerii casatoriei prin consimtamantul ambilor soti.

Actuala reglementare pastreaza, asa cum s-a remercat si in doctrina recenta, distinctia dintre incetarea casatoriei, care intervine in cazul decesului unuia dintre soti, declaratii judecatoresti a mortii unuia dintre soti, si desfacerea casatoriei prin divort.

Intr-adevar, potrivit art.37 alin.1C.fam.:”Casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.”Dupa aceasta statutare, cel de-al doilea alineat al textului mentionat este neechivoc in sensul precizat: “Casatoria de poate desface prin divort.”

Prin urmare, incetarea casatoriei apare ca o “denumire de indicare a cazurilor naturale si obiective prin care aceasta ia sfarsit”, in timp ce desfacerea casatoriei este rezervata pentru “disolubilitatea casatoriei prin divort.

In dreptul nstru modern sunt cunoscute doua forme de desfacere a casatoriei prin divort, si anume: divortul a l’amiable sau prin consimtamant mutual si divortul pentru motive temeinice.Distinctia este importanta si din punct de vedere procedural, intrucat regulile ce trebuie urmate sunt adeseori diferite.Potrivit actualei redactari a art.38 alin.1, C.Fam: “Instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.”

Practica judecatoreasca a consacrat o multitudine de motive ce pot duce la desfacerea casatoriei prin divort, cum sunt infidelitatea unuia dintre soti, actele de violenta exercitate de unul dintre soti importiva celuilalt, despartirea in fapt a sotilor daca se datoreaza culpei unuia dintre soti.

Divortul este supus unei proceduri speciale, iar admiterea lui produce efecte multiple, care vizeaza intregul complex de relatii persoanle si patrimoniale ce s-au stabilit intre parti, intre ei si copii, precum si cu terte persoane.

2.Cererea de divort

Potrivit art.612 C.proc.civ., in afara de cerintele generale pentru cererea de chemare in judecata, prevazute de art.112 C.proc.civ., cererea de divort mai trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a celor cu aceasi situatie legala, ori, in lipsa, mentionarea ca asemenea copii nu exista.

La cerere se vor alatura certificatul de casatorie si certificatele de nastere ale copiilor minori sau copii de pe acestea din urma.Cererea de divort si inscrisurile doveditoare se vor prezenta, personal de catre reclamant, presedintelui judecatoriei.

Taxa de timbru, se stabileste de catre presedinte.In cazul impacarii sotilor sau al retragerii cererii de divort in tot cursul judecatii, se va restitui jumatate din taxa de timbru, la cererea celui care a platit-o.Dreptul de a cere restutuirea se stinge daca nu a fost exercitat in termen de un an de la data cand s-a nascut acest drept.

Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fiza un termen pentru judecarea cauzei.In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acorul partilor, ea va fi semnata de ambii soti.Atunci cand este cazul, in cerere vor fi aratate si modalitatile in care sotii au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

Primind cererea de divort intemeiata pe acordul partilor, presedintele instantei va verifica existente consimtamantului sotilor, iar apou va fixa un termen de doua luni in sedinta publica.Din aceasta dispozitie legala rezulta ca daca se solicita pronuntarea divortului in baza acordului partilor, cererea se introduce de catre ambii soti, deoarece art.613 C.proc.civ.precede nu numai necesitatea semnarii cererii de ambii soti , ci mai dispune ca presedintele instantei trebuie sa mai verifice si existenta consimtamantului sotilor, iar pentru aceasta trebuie ca ambii soti sa fie prezenti.