Drept Administrativ

Contractele administrative

I.1.Teoria contractelor administrative in dreptul francez

1.a)Teoria contractelor administrative s-a format in dreptul francez datorita jurisprudentei Consiliului de Stat , care a fost sistematizata de doctrina .

In stabilirea notiunii de contract administrativ , guvernat de regulile dreptului public, s-a avut in vedere competenta Consiliului de Stat , ca tribunal administrativ , in judecarea litigiilor dintre particulari si administratia publica.

Categoria contractelor administrative era compusa din contractile incheiate de administratie si un particular , in legatura cu organizarea si functionarea servicii;or publice , in care se stipuleaza o anumita participare a particularului cocontractant la functionarea acestor servicii si care cuprinde clauze speciale care nu-si gasesc locul in contractile de drept civil sau comercial.Deoarece contractele privesc un serviciu public si particularul colaboreaza voluntar la buna lui functionare , acestor contracte li se aplica un regim juridic in mare masura diferit de cel aplicabil contractelor de drept privat.

b) In opinia intemeietorului teoriei contractelor administrative , prof.G. Jèze, principalele contracte cu aceasta natura erau socotite urmatoarele:

-contractul de furnituri , care consta in furnizarea sau confectionarea de obiecte materiale mobiliare;

-contractul de lucrari publice –care avea ca obiect efectuarea unei constructii imobiliare publice;

-contractul administrativ de transport , care avea ca obiect transporturi pentru Stat;

-contractul de concesiune a unui serviciu public , care avea ca obiect organizarea si exploatarea unui serviciu public.

c) Elementele caracteristice ale contractului administrativ evidentiate in aceasta opinie , sunt urmatoarele:

-existenta unui caiet de sarcini si conditii generale care cuprind si reguli exorbitante de drept comun;

-angajamentul de cooperare activa si personala a furnizorului la functionarea serviciului public;

-contractul incheiat in legatura cu functionarea unui serviciu public implica aplicarea unui regim de drept public;

-inserarea unei clauze , prin care partile declara ca sunt de caord sa se supuna jurisdictei admstrative.

d) Referitor la regimul juridic aplicabil contractelor administrative s-a subliniat , in aceeasi parere, ca regulile de ordin ethnic privitoare la formarea, executarea si desfacerea contractelor administrative difera, in mare masura , de regulile dreptului privat pentru contractele determinate de el.

In ceea ce priveste formarea contractelor administrative , desi, in principiu , se incheie tot sub forma unei oferte urmata de acceptare , valabilitatea acestor declaratii de vointa este subordonata cat priveste administratia unor conditii si forme speciale referitoare la competenta autoritatii publice contractante,la alegerea cocontractantului particular si la procedura instituita in acest scop , care este , cel mai adesea , adjudecarea.

In ceea ce priveste executarea si efectele acestor contracte , se aplica reguli mai riguroase decat la cele de drept privat.Astfel. in general,contractile administrative nu pot fi concesionate ;contractantul nu este tinut sa execute numai obligatiile contractuale ci trebuie sa faca tot ce este necesar pentru asigurarea functionarii regulate si continue a serviciului public deoarece a consimtit in mod voluntar sa colaboreze.Ca urmare, partile au drepturi si obligatii speciale ,spre exemplu ,dreptul administratiei publice de a modifica unilateral unele clauze ale contractului si de a impune concesionarului noi obligatii si sarcini in vederea interesului public ;concesionarul nu se poate opune la aceste modificari, dar, are dreptul de a obtine despagubiri, daca executarea acestor obligatii devine oneroasa pentru el.

S-a mai subliniat ca se aplica reguli speciale deosebite de dreptul comun referitoare la sanctiuni ,rezilieri, decaderi, unele putand fi pronuntate direct de administratie, fara prealabila interventie a justitiei.

2.In literatura de specialitate franceza relativ recenta ,intr-o opinie,se subliniaza ca natura administrativa ,respective,regimul administrativ al unui contract poate fi decis in trei moduri:de legiuitor ,ori de cate ori acesta considera ca regimul administrativ este mai potrivit decat regimul de drept privat pentru problema de fapt ce trebuie rezolvata;de anumite jurisdictii (administrative) care pot stabili ca regimul juridic administrativ trebuie aplicat unui anumit tip de contract;prin acordul de vointa al partilor.Despre ultima modalitate, se arata ca , in practica , adesea , partile nu au in vedere libertatea de alegere oferita , de aceea , daca in contract se insereaza anumite elemente ce tin de regimul general al contractelor administrative cum ar fi clauzele asupra sanctiunilor, asupra controlului sau rezilierii , inseamna ca redactorii contractului au avut intentia de a-l supune regimului dreptului public, si deci trebuie sa se deduca caracterul administrativ al contractului.

Totodata , se evidentiaza ca in contractile administrative cele mai importante (cum este , spre exemplu , contractul pentru lucrari publice), clauzele contractuale sunt redactate de administrtatie pe baza caietelor de sarcini.Aceasta nu adduce atingere caracterului contractual al contractelor administrative deoarece particularul este liber sa accepte sau nu propunerile administratiei si sa stabileasca el insusi propriile propuneri pentru pretul pe care-l pretinde.

In acelasi timp, se sublineaza ca alegerea cocontractantului de catre administratia publica este o problema cheie, deoarece autoritatile administrative incheie contracte in interesul general si in scopul bunei functionari a seviciilor publice.

In concluzie, un spatiu important se acorda regimului juridic al contractelor administrative , insistandu-se asupra diferentelor dintre acest regim sic el aplicabil contractelor de drept privat.In ceea ce priveste regimul sanctionator al obligatiilor particularului, administratia dispune de mijloacele necesare pentru a salvgarda interesele serviciului public, contractul fiind incheiat tocmai in scopul bunei functionari a acestuia.Spre exemplu , se admite substituirea administratiei in locul particularului in cazul neputintei acestuia de a-si onora obligatiile , in scopul asigurarii executarii contractului;este posibila rezilierea unilaterala , in anumite conditii , a contractului de catre administratie.

I.2.Teoria contractelor administrative in dreptul roman din perioada interbelica

In dreptul roman din aceasta perioada ,teoria contractelor administrative nu a avut aceeasi amploare ca si in dreptul francez sin u s-a ajuns la formarea unui regim juridic diferential in aceeasi masura ca in Franta deoarece a lipsit jurisdictia unui tribunal administrativ de importanta Consiliului de Stat , iar pe de alta parte , litigiile referitoare la toate contractile administrative erau judecate tot de instantele puterii judiciare.

In literature de specialitate interbelica s-au exprimat , in principal, trei opinii:prima , de acceptare a teoriei contractelor administrative , cu referire expresa la contractul de concesiune;a doua , de respingere a acestei teorii;a treia , de acceptare a teoriei contractelor administrative pentru toate contractile incheiate de administratia publica.