Drept Administrativ

1. Notiunea de Guvern

Guvernul este autoritatea de vârf a administraţiei publice, cu competenţă materială generală, pe care o exercită pe întreg teritoriul statului.

„Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”

Guvernul este organul central executiv al puterii de stat, format din seful guvernulul, ministri si secretari de stat.Guvernul functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.Numirea se face de catre Presedintele Romaniei, pe baza votului de incredere acordat guvernului de Parlament.Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale care le revin.

Notiunea de guvern are mai multe sensuri. In acceptiunea cea mai generala, prin guvern intelegem totalitatea autoritatilor statului, inclusiv parlamentul si instantele judecatoresti.

Al doilea sens, mai restrans, vizeaza doar executivul, adica seful statului impreuna cu ministrii (consiliul de ministri, cabinetul sau guvernul in sens restrans).

In acceptiunea cea mai stricta, guvernul este organul colegial alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti de Constitutie sau de lege, exclusiv seful statului. In cazul republicilor prezidentiale cu un executiv monocefal (cum este cazul SUA), ultimele doua acceptiuni se confunda, dat fiind faptul ca seful guvernului este chiar seful statului.

Constitutia din 1991 revizuita în 2003 utilizeaza termenul de "guvern" în acceptiunea ultima, cea mai restrânsa. Normele referitoare la Guvern se gasesc în cuprinsul Titlului III, Cap. III ("Guvernul", art. 102-110). Relevante mai sunt si dispozitiile Capitolului IV din acelasi Titlu ("Raporturile Parlamentului cu Guvernul", art. 111-115). Reg1ementarea de detaliu o gasim în Legea nr. 90/26 martie 2001 , care abroga legea anterioara, Legea nr. 37/1990 privind organizarea si functionarea Guvernului In toate actele normative mentionate este utilizat consecvent termenul de "Guvern", fara nici o referire la formula mai veche, incetatenita in legislatia noastra, de "Consiliu de Ministri".

2.Tipuri de guverne contemporane

In lumea contemporana exista o multitudine si o mare varietate de forme pe care le poate imbraca si exprima in practica vietii politice guvernul. In stiinta politologica tipologizarea acestora, are in vedere, in principal doua criterii esentiale:

A. Calitatea membrilor in guvern.

B. Numarul partidelor politice ce formeaza guvernul.

A. Dupa calitatea pe care o au in guvern membrii acestuia, pot fi:

a)guverne politice

b)guverne tehnocratice

c)guverne militare

Guvernul politic

In desemnarea membrilor unui asemenea guvern primeaza componenta politica, acestia fiind membrii marcanti ai partidului sau formatiunii politice aflate la putere. Ei sunt prin excelenta oameni politici, fiind numiti ministri.

Calitatea de membru intr-un asemenea guvern inseamna o dubla responsabilitate: una profesionala, ce decurge din gestionarea si administrarea treburilor ministerului si a guvernului; cealalta politica, ea fiind in legatura directa cu partidul sau formatiunea politica carei ii apartine si o reprezinta. In multe situatii responsabilitatea politica este mai pregnanta, decat cea profesionala.

Sustinerea politica a unui asemenea guvern este foarte clara, ea vine numai din partea partidului sau a fortelor care detin majoritatea in parlament, deci a puterii. Este o sustinere prin excelenta politica.

Aceleasi conotatii politice le capata si programul unui guvern politic. El va reflecta si promova interesele, optiunile, aspiratiile fortei politice sustinatoare. Va fi principalul sau instrument in realizarea si aplicarea propriei sale politici. In practica politica, guvernele politice sunt cele mai dese tipuri intalnite, uzitate.