Drept comunitar - Comisia Europeană

Introducere

Instituţie originală, Comisia îşi începe istoria odată cu apariţia Înaltei Autorităţi – executivul primei comunităţi europene, cea a cărbunelui şi oţelului în 1951. Termenul de comisie este folosit în tratatele de la Roma din motive strategice, în încercarea de a diminua sensul supranaţional, considerat prea extins în primul tratat.

Crearea Uniunii Europene şi implicit a Comisiei n-ar fi fost posibilă fără decizia Consiliului European de la Milano, din decembrie 1985, care a decis reunirea într-un singur text a amendamentelor asupra tratatului de la Roma, privind crearea CEE, şi a dispoziţiilor privind cooperarea politică de unde şi denumirea de "Act Unic European“.

Comisia Europeană a fost constituită în baza Tratatelor comunitare, ale căror dispoziţii au fost completate ulterior. Astfel, la 8 aprilie 1965, prin “Tratatul instituind un Consiliu unic şi o Comisie unică pentru Comunităţile europene” s-a dcis fuziunea instituţiilor executive asigurându-se funcţionarea unei singure Comisii Europene

Comisia europeană este cea de-a doua instituţie comunitară, care, în sitemul Tratatului C.E.C.A., s-a numit „Înalta Autoritate”. Comisia are drept scop principal pe acela de a asigura fiecărei Comunităţi – parte a Uniunii Europene – identitatea sa proprie, punând în valoare interesele comunitare, mai presus de interesele statelor membre, exprimând astfel, interesele fiecărei Comunităţi în parte.

Expresiile cu care se asociază cel mai des numele Comisiei este “gardian al Tratatelor” sau “motor al integrării”. Aceasta pentru că, în vreme ce Consiliul este instituţia unde statele membre îşi trimit reprezentanţii care să negocieze între ei în vederea satisfacerii cât mai depline a intereselor naţionale, Comisia este instituţia care – deşi formată tot din persona nominalizate de către statele membre – negociază în favoarea intereselor Uniunii, cu statele membre (şi bineînţeles şi cu ţări terţe sau alte organizaţii internaţionale) care încearcă, separat sau în cadrul Consiliului, să-şi avanseze propriile interese

Ca executiv al Uniunii Europene, Comisia este instituţia independentă, care are numeroase şi importante atribuţii în structurile Uniunii. Practic, ea este inima mecanismului instituţional al UE, pentru că ea propune legislaţia, politicile şi programele de acţiune şi pune în aplicare deciziile Parlamentului European şi Consiliului UE

Capitolul I. Desemnarea, compunerea şi sediul Comisiei Europene

Membri Comisiei Europene, denumiţi “comisari” (într-o manieră informală, nu oficială) sunt personalităţi ai vieţii politice a statelor membre. Totuşi, aceştia acţioneză numai în interesul U.E. şi nu pot primi instrucţiuni de la guvernele lor naţionale.

Numirea Comisiei Europene se face pentru un mandat de 5 ani. Numirea are loc în termen de 6 luni de la alegerile Parlamentului European, după o procedură care presupune parcurgerea următoarelor etape :

- guvernele statelor membre stabilesc de comun accord Preşedintele Comisiei;

- Preşedintele Comisiei îşi alege ceilalţi membri ai Comisiei, în accord cu guvernele statelor membre;

- Parlamentul îşi dă avizul pentru Comisie în ansamblul ei.

După aprobarea Comisiei de către Parlament, aceasta îşi începe oficial activitatea

Atunci când Uniunea Europeană număra 15 state, Comisia Europeană avea 20 de comisari, câte unul pentru fiecare stat, cu excepţia statelor mari, care desemnau câte 2 (Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania).

După marea exptindere, s-a decis ca fiecare stat să desemneze doar un comisar. Comisia care şi-a început mandatul în 2004 a cuprins câte un cetăţean al fiecărui stat membru, 25 de membri în total, până la data aderării României şi Bulgariei. De la 1 ianuarie 2007, s-au mai adăugat încă doi comisari, corespunzător noilor state, astfel încât în present Comisia are 27 de membri. Cu toate acestea, Protocolul privind extinderea Uniunii Europene prevede că, începând cu mandatul următor aderării României şi Bulgariei, adică din 2009, numărul de membri ai Comisiei va fi mai mic decât numărul statelor membre.