Drept constituțional și instituții publice

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1952
Mărime: 17.11KB (arhivat)
Publicat de: Mihai Stancu
Puncte necesare: 6

Extras din referat

Consideratii generale

Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduita , instituite sau sanctionate de stat , reguli ce exprima vointa poporului ridicata la rangul de lege , a caror aplicare este rezlizata de buna voie si in ultima instanta , prin forta coergitiva a statului.

Dreptul romanesc se prezinta ca un ansamblu sistematizat de norme juridice , cuprinzand mai multe ramuri de drept.

Dreptul constitutional este principala ramura a dreptului romanesc , prin care normele sale consacra si ocrotesc cele mai importante valori economice , sociale si politice.

O sectiune a dreptului constitutional cuprinde :drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani.

In acest referat ma voi opri la un drept fundamental al cetateanului roman si anume: dreptul de proprietate privata.

Notiunile de proprietate si drept de proprietate:

Sub aspect economic , proprietatea exprima o relatie sociala de apropiere a unor lucruri , in mod direct si nemijlocit.

Sub aspect juridic , dreptul de proprietate reprezinta un ansamblu de atribute ocrotite juridic , in temeiul carora titularul dreptului isi poate satisface , in mod direct si nemijlocit, interesele sale legate de apropierea unui lucru.

Art. 480 Cod Civil , defineste dreptul de proprietate prin atributele (prerogativele) acestuia , prevazand ca ,,proprietatea este dreptul ce il are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut , insa in limitele determinate de lege”.

Aceasta definitie legala a fost criticata in doctrina , imputandu-i-se legiuitorului ca : in loc sa defineasca proprietatea prin natura ei , o defineste mai mult prin atributele ei , insa textul de lege nu se refera si la prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se folosi de lucru (in relitate insa , dreptul ,, de a se bucura” de lucru , in sens larg , cuprinde atat folosirea lucrului , cat si culegerea fructelor); definirea dreptului de proprietate ca un drept absolut nu corespunde cu realitatea juridica si practica. Dar , definirea dreptului de proprietate (numai) prin evidentierea atributelor pe care acesta le confera titularului sau (posesia , folosinta si dispozitia) nu este de natura sa puna in evidenta si continutul social-economic al dreptului analizat , fiind astfel necesar sa se indice si modul in care sunt exercitate atributele respective.

Este posibil ca o parte din atributele dreptului de proprietate sa fie exercitate de catre o alta persoana decat proprietarul , in temeiul unui drept real derivat din dreptul de proprietate sau in temeiul unui (aport juridic obligational ; spre exemplu : - in cazul unui contract de locatiune , locatarul detine bunul inchiriat si il foloseste , insa el exercita aceste atribute numai in masura in care i-au fost conferite de proprietar ; uzufructul este un drept real care confera prerogativa stapanirii si cea a folosirii , dar , de regula , cel ce a constituit dreptul de uzufruct este proprietarul bunului , care continua sa exercite atributul dispozitiei asupra bunului dat in uzufruct altei persoane ; superficialul poate exercita atributele de posesie si folosinta si in anumite limite , chiar si atributul de dispozitie etc.)

Prin urmare , simpla intrunire a atributelor prin care se exteriorizeaza dreptul de proprietate

nu este suficienta pentru definirea acestui drept, ci trebuie precizata pozitia specifica a celui caruia el apartine sau a celui care exercita aceste atribute. Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiasi bun , proprietarul exercita atributele juridice ale dreptului de proprietate in putere proprie si interes propriu.

Proprietarul exercita atributele dreptului sau in putere proprie deoarece el se supune numai legii ; celelalte persoane , altele decat proprietarul , exercita unele atribute ale dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar si in conformitate nu numai cu legea , ci si cu vointa proprietarului , care , recunoscand altei persoane aceste atribute asupra unui bun care ii apartine , i le concretizeaza si le fixeaza limitele de exercitare. Proprietarul exercita atributele dreptului sau de proprietate in interesul propriu; chiar daca titularul altor drepturi subiective , reale sau de creanta , prin exercitarea acestor atribute , urmaresc , realizarea unor interese proprii , proprietarul este insa singurul subiect de drept care exercita direct sau indirect (prin alte persoane), plenitudinea atributelor proprietatii , in cele din urma , in propriul sau interes .

Putem astfel concretiza ca : dreptul de proprietate poate fi definit ca acel drept subiectiv care da expresie apropierii unui lucru , permitand titularului sau sa exercite posesia , sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru , in putere proprie si in interes propriu , in cadrul si cu respectarea dispozitiilor legale. In acceptiunea clasica , dreptul de proprietate poate avea ca obiect numai un lucru corporal , iar , dupa cum acest lucru este mobil sau imobil , se face deosebire intre proprietatea mobiliara si proprietatea imobiliara. Mai mult , in conceptia Codului civil roman , dreptul de proprietate (care este cel mai intins si complet drept subiectiv asupra unui lucru) este incorporat si materializat in obiectul sau , deci se confunda cu lucrul ce ii formeaza obiectul . Astfel , notiunea de proprietate , pe langa intelesul de drept real , asupra unui lucru corporal , mai poate avea un inteles , anume acela de obiect al dreptului de proprietate , desemnand lucrul asupra caruia poarta dreptul de proprietate (notiunea de proprietate este folosita cu acest sens , spre exemplu , in art. 582 , art. 589, art. 614, art. 620 cod civil). Notiunea de proprietate este susceptibila si de un sens mai larg , fiind extinsa si la lucruri incorporate , vorbindu-se despre asa numitele proprietati incorporale , care poarta asupra unor bunuri si a caror existenta depinde de activitatea si de puterea creatoare a omului , fie intr-o activitate in curs (de exemplu : fondul de comert) , fie intr-o activitate trecuta si materializata in creatii spirituale (drepturile de proprietate industiala , drepturile de autor si drepturile conexe acestora).

Bibliografie

1.Botea Gheorghe - ,,Drept” Editura Pro Universitaria , Bucuresti , 2009.

2.Filipescu , I.P. ,,Drept civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale”, Editura Actami , Bucuresti , 1996.

3.Pop , I. ,,Dreprul de proprietate si dezmembramintele sale” , Editura Lumina Lex , Bucuresti , 1996.

4.Safta-Romano , Eugeniu ,,Dreptul de proprietate privata si publica in Romania , Editura Graphix , Iasi , 1993.

5.Constitutia Romaniei (versiunea revizuita in 2003).

6.Codul Civil.

7.Legea nr. 18/1991.

8.Legea nr. 50/1991.

9.Legea nr. 350/2001.

10.Legea nr. 247/2005.

11.Legea nr. 312/2005.

Preview document

Drept constituțional și instituții publice - Pagina 1
Drept constituțional și instituții publice - Pagina 2
Drept constituțional și instituții publice - Pagina 3
Drept constituțional și instituții publice - Pagina 4
Drept constituțional și instituții publice - Pagina 5
Drept constituțional și instituții publice - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Drept constitutional si institutii publice.doc

Alții au mai descărcat și

Răspunderea Juridică

ÎNTODUCERE Respectarea normelor de drept nu se revendică unor exigenţe abstracte. Ea se legitimează în cerinţe social obiective, legate de...

Statul de drept

I. INTRODUCERE În general, noţiunea stat de drept este utilizată pentru a sublinia diferenţele existente între regimurile democratice şi...

Istoria Dreptului Românesc

Definiţia pedepsei Pedeapsa este o măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală, în limbajul de specialitate...

Lucrare T.G.D

1.Formulati si comentati definitia dreptului. Dreptul este un ansamblu de norme stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii...

Garanții reale în dreptul român

1. Noțiunea de „garanție reală” Garanțiile reale constau în afectarea, atribuirea unui lucru din patrimoniul debitorului către creditor în scopul...

Drept Constituțional și Instituții Politice

I. RĂSPUNDEŢI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI: 1) Daţi exemple, din Constituţia României, de raporturi de drept constituţional cu dublă natură juridică...

Legea ca izvor de drept

1. IZVORUL DE DREPT Teoria generală a dreptului abordează termenul de izvor într-un sens larg şi într-unul restrâns, respectiv în sens material şi...

Norma Juridică

1. DEFINIREA NORMEI JURIDICE Norma didactică poate fi definită ca fiind o regulă de conduită, elaborată sau recunoscută de puterea de stat în...

Te-ar putea interesa și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Funcțiile președintelui României

ISTORICUL NOȚIUNII DE ȘEF DE STAT 1.1. Formele șefului de stat în epoca preiluministă În cea de-a doua etapă a procesului de încheiere a...

Drept constituțional și instituții publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Absența nejustificată, dezertarea și călcarea de consemn. punerea în mișcare a acțiunii penale

INTRODUCERE Prin DREPT omul a cautat permanent exprimarea Adevarului, ocrotirea tuturor valorilor ce-1 înconjoara si care dau dimensiuni si...

Autonomia Locală și Integrarea Europeană

INTRODUCERE România îşi caută la început de mileniu, o nouă poziţie în cadrul sistemului internaţional. Ieşirea dintr-un regim de dictatură şi...

Actele ce Derivă de la Guvernul României

1. Actele institutiilor publice Doctrina româna de drept public prezinta doua categorii de acte ce emana de la institutiile publice, acestea...

Instituția Președintelui Republicii Moldova

INTRODUCERE În rîndul de probleme social-economice, juridice şi politice în procesul de edificare a unei societăţi democratice o atenţie specială...

Formele de guvernamânt

INTRODUCERE Statul, ca fenomen social complex, a fost şi rămîne o problemă rezervată atît studiilor politologice, sociologice, cît şi celor...

Ai nevoie de altceva?