Drept internațional public

TEMA ESEU:Organizatiile internationale guvernamentale

Dreptul international public poate fi definit ca totalitatea normelor juridice create de state si de celelalte subiecte de drept international, pe baza acordului liber exprimat de acestea prin tratate si alte izvoare de drept, in vederea reglementarii raporturilor dintre ele, norme a caror aducere la indeplinire este asigurata prin respectarea lor de buna voie, iar in caz de necesitate prin masuri de constrangere aplicate de catre state in mod individual sau colectiv.

Subiecte ale dreptului sunt acele entitati capabile sa participle la raporturi sociale guvernate de norme juridice si sa fie titulare de drepturi si obligatii.

In dreptul intern calitatea de subiect de drept o pot avea persoanele, care pot sa fie persoane fizice sau persoane juridice.

In dreptul international subiecte de drept pot sa fie numai acele entitati care participa atat la elaborarea normelor de drept international, cat si la desfasurarea raporturilor juridice guvernate de aceste norme, dobandind drepturi si asumandu-si obligatii in cadrul ordinii juridice internationale.

Doctrina si practica dreptului international secunosc drept subiecte ale dreptului international urmatoarele entitati: statele, miscarile de eliberare nationala si organizatiile intrenationale interguvernamentale.

Organizatia internationala interguvernamentala este, potrivit unei definitii propusa de Comisia de drept international a AdunariiGenerale a O.N.U., o asociere de state, constituita printr-un tratat, inzestrata cu o constitutie si organe comune si posedand o personalitate distincta de cea a statelor membre care o compun.

Organizatiile internationale interguvernamentale au calitatea de subiect derivat al dreptului international, aparitia lor fiind rezultatul acordului de vointa a unor state care hotarasc asupra infiintarii si scopurilor, functiilor, mecanismelor institutionale si a principiilor lor de functionare.

Personalitatea juridica a organizatiilor internationale interguvernamentale.

Statele membre ale organizatiilor internationale le confera acestora prin actul de infiintare o personalitate juridica distincta, care le permite sa-si asume drepturi si obligatii in nume propriu. Principiul specialitatii caracterizeaza personalitatea juridica a organizatiilor internationale. Intinderea drepturilor si obligatiilor asumate rezulta din actul constitutiv (carta, statut, constitutie, acord, etc. ) al fiecarei organizatii constitutionale.

Personalitatea juridica a organizatiilor internationale interguvernamentale are o componenta dubla: personalitatea juridica de drept intern (se manifesta in raporturile organizatiei cu statul pe teritoriul caruia isi are sediul.Continutul acestei personalitati se stabileste prin acord intre organizatie si statul respectiv in care se prevad raporturile organizatiei cu organismele statului gazda, tipuri de contracte pe care le poate incheia organizatia cu pesoanele fizice si juridice ale acestui stat, privilegiile si imunitatiile de care se pot bucura organizatia si personalul sau pe teritoriul statului respective); si personalitatea juridica internationala (care se manifesta in raporturile de drept international ale organizatiei cu toate statele si celelalte subiecte de drept international, calitatea sa a fost recunoscuta de principiu si de Curtea Internationala de Justitie).

In prezent exista o recunoastere generala a faptului ca organizatiile internationale interguvernamentale au personalitatea juridica specializata, limitata la domeniile in care ea actioneaza si sunt subiecte ale dreptului international in relatiile internationale din domeniile care fac obiectul lor de preocupare.