Drept român - sistemul juridic al Egiptului Antic

Introducere

Motivaţia alegerii

În sondajele efectuate recent de către o binecunoscută campanie de televiziune, Egiptul Antic s-a situat în fruntea preferinţelor telespectatorilor că fiind cel mai popular dintr-o lungă serie de subiecte legate de explorare.

De ce oare continuă civilizaţia antică egipteană să capteze atenţia publicului?Una din explicaţii, care este şi motivul pentru care eu am ales această temă de referat, ar fi emoţia care învăluie actul descoperirii fizice şi intelectuale, din care se hrăneşte egiptologia ca subiect de cercetare şi pe baza căruia s-a dezvoltat atât de spectaculos.

Astfel, pentru civilizaţia noastră, Egiptul nu a reprezentat o realitate palpabilă, ci un loc ideal pentru a proiecta, pe rând, imagini care glorificau sau implorau.Înţelept sau crud, opulent sau tiranic, profanator, superstiţios şi atotştiutor, infailibil, exemplar din punct de vedere politic, pios şi cinic, Egiptul anticilor este o temă frcventă a meditaţiilor de tot soiul, dar negat înţelegerii.

I. Trei mii de ani de istorie

Începuturile civilizaţiei egiptene se grupează în trei faze:badariana, amratiana şi nagadiana.În această ultimă perioadă s-au produs diferenţierile sociale între clase, teritoriul Egiptului a fost împărţit în 42 de unităţi numite nome, iar comunităţile gentilice s-au organizat în două mari state separate: Egiptul de Jos(N) şi Egiptul de Sus(S).Odată cu unirea celor două state începe epocă istorică a Egiptului care se va împărţi în perioada Regatului Vechi, Mediu şi Nou.Unificatorul celor două state a fost regale din Egiptul de Jos, Menes, fondatorul primei dinastii (3100 î.H.). În timpul celei de-a doua dinastii (2890-2686 î.H.), Egiptul a invadat Peninsula Sinai.Cu dinastia a III-a (2686-2613 î.H.) începe perioada Regatului Vechi.Epoca dinastiei a IV-a (2613-2589 î.H.) este o epocă de culme a prestigiului monarhiei “de esenţă divină”.Sub dinastia a V-a (2494-2345 i.H.) se accentuează caracterul teoretic al regalităţii.În timpul dinastiei a VI-a (2345-2181 î.H.), faraonii contracarează efectele declinului autorităţilor prin câteva expediţii militare, continuând să stăpânească Peninsula Sinai.Sub dinastiile VII-XI (2181-1991 î.H.), autoritatea regalităţii absolute este acum într-o gravă decădere.Cu dinastia a XII-a (1991-1786 î.H.) începe perioada Regatului Mediu.Acum se reface unitatea statului, administraţia faraonică îşi recâştigă autoritatea.Declinul Regatului Mediu începe cu dinastiile a XIII-a şi a XIV-a (1786-1674 î.H.).Dinastiile a XV-a şi a XVI-a (1674-1567 î.H.) vor stăpâni mai bine de un secol.Faraonii din Teba şi dinastiei a XVII-a vor întreprinde opera de eliberare a ţării.Dinastia a XVIII-a inaugurează perioada Regatului Nou(1650?-1085 î.H.).După un lung lanţ de cucerire în timpul dinastiilor a XIX-a şi a XXI-a, în timpul dinastiilor a XXII-a şi a XXIV-a dominaţia egiptenă se consolidează.Dinastia a XXV-a (716-664 î.H.) va domni cam un secol peste întreg Egiptul.Sub dinastia a XXVI-a (664-525 î.H.) Egiptul îşi intensifică legăturile comerciale şi culturale.Dinastia a XXVII-a va domni din 525 până în 404.Faraonii dinastiilor a XXVIII-a şi a XXX-a vor domni peste întregul Egipt până în 342 când se constituie actul de naştere al unui Egipt nou:Egiptul elenistic.

II. Agricultură.Creşterea animalelor

Baza economiei Egiptului era agricultură.Principalele cereale cultivate erau orzul şi grâul.După cereale al 2-lea loc ca importanţa în economia Egiptului îl ocupa inul.Agricultorii erau condiţionaţi de revărsarea anuală a Nilului, care iriga şi fertiliza pământul.Începând cu mileniul al III-lea s-au dezvoltat în Egipt grădinăritul, pomicultura şi viticultura.În grădinile permanente se cultivau bobul şi lintea, fasolea şi mazărea, ceapă şi usturoiul, pepenii şi dovlecii.Dintre fructe se cultivau smochinele şi curmalele, nucă de cocos, rodiile, fructele de sicomor.Pe lângă plantele cultivate, ţăranul egiptean culegea de pe câmp şi plante comestibile, spontane:ierburi(ţelină), rizomi comestibili, papirus-plantă înrudită cu trestia şi care avea o mulţime de întrebuinţări cum ar fi:se construiau bărci, se împleteau funii, coşuri, sandale, iar din maduva tăiată în fâşii se prepară “hârtia”.

Locuitorii văii Nilului aveau pe lângă gospodăria lor câini, porci, capre, oi, boi şi vaci.Calul va fi folosit numai pentru tracţiune (niciodată călărit).Păsările de curte erau:porumbeii, cocorul, gâsca şi raţa.Găina şi cocoşul îşi vor face apariţia mai târziu.Vacile de lapte nu erau niciodată sacrificate, iar boii erau folosiţi şi la tracţiunea marilor blocuri de piatră.