Dreptatea la Aristotel

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2366
Mărime: 36.21KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de drept “Simion Barnutiu

Extras din document

“Virtutea justitiei consta in moderatie, atunci cand e reglemenata cu intelepciune.”

Numele Aristotel ne trimite cu gandul la unul dintre cei mai importanti filosofi ai Greciei Antice,intemeietorul unor domenii filosofice precum Etica,Logica formala,Metafizica,Retorica.

Aristotel a fost calauzit de-a lungul intregii sale vieti de o singura dorinta suprema,dorinta de a cunoaste. Toata cariera si intreaga sa activitate stau marturie faptului ca el era preocupat inainte de orice de a promova descoperirea adevarului si de a spori cunoasterea umana. Unul dintre biografii antici a lui Aristotel a remarcat ca “scrierile lui sunt foarte numeroase si tinand seama de universalitatea preocuparilor lui am crezut de datoria mea sa le insir aici.”Urmeaza apoi o lista de o suta cincizeci de lucrari,insa aceasta lista nu insumeaza toate scrierile lui Aristotel,spre exemplu ea nu mentioneaza doua dintre lucrarile sale, “Metafizica” si “Etica Nicomahica”, datorita carora Aristotel este astazi cel mai cunoscut.

In lucrarile sale filosoful grec abordeaza numeroase teme precum dreptatea, sanatatea, sufletul, stiintele, deductiile, arta retoricii, astronomia,s.a.

Problematica dreptatii este prezentata in Cartea a V-a a “Eticii nicomahice”. Aristotel recunoaste doua sensuri ale cuvantului. Prin “drept” se intelege ceea ce este legal sau ceea ce este cinstit si just, aceste sensuri reprezentand dreptatea “universala” si respectiv cea “particulara”. Primul din aceste sensuri nu este cel pe care I l-am atribui cuvantului “drept” in mod natural,iar aceasta se explica prin faptul ca δίκαιος a insemnat la oricine “cel ce respecta obiceiul sau normele” in general; iar in legea atica cuvantul άδϊκειν a fost folosit pentru a exprima orice incalcare de lege. Inculpatul intr-un proces civil este acuzat de a fi nedreptatit un individ, iar prizonierul intr-un caz penal este considerat a fi nedreptatit cetatea. Aristotel crede ca legea trebuie sa tina sub control intreaga viata umana si sa impuna, nu atat moralitatea, deoarece nu poate face ca toti oamenii sa actioneze “de dragul a ceea ce este nobil, ci actiunile conforme cu toate virtutile. Daca legea unui anume stat face acest lucru doar partial, aceasta se datoreaza faptului ca legea este doar o adumbrire grosolana si pripita a ceea ce ar trebui sa fie.

Interesul sau principal rezida in “dreptatea particulara”. Omul care “nu este drept” in acest sens este cel care ia mai mult decat I se cuvine din lucrurile care sunt bune in sine, dar nu sunt intotdeauna bune pentru o anume persoana, de exemplu bunurile externe cum ar fi bogatia si onorurile. Sa vedem in cate feluri poate fi considerat cel nedrept. “Se pare ca nedrept este considerat cel care incalca legea, lacomul si cel care nu respecta egalitatea, astfel incat este evident ca cel drept este cel care se supune legilor si egalitatii. Deci dreptatea inseamna legalitate si egalitate iar nedreptatea inseamna ilegalitate si inegalitate. Dar, intrucat cel nedrept este si lacom, el se va preocupa de bunuri, si nu de toate, ci de cele care tin de avantaj sau dezavantaj si care sunt intotdeauna bunuri, luate in mod absolut, dar nu sunt intotdeauna astfel pentru un individ determinat. Desii oamenii se roaga pentru ele la zei si vor sa le obtina, totusi nu ar trebui sa o faca, ci se cuvine sa adreseze rugaminti zeilor ca bunurile luate in mod absolut sa fie totodata bunuri pentru ei insisi si sa le aleaga pe acestea din urma. Dar cel nedrept nu alege intotdeauna partea mai mare,ci, pus in fata unor lucruri rele luate in mod absolut, alege partea mai mica. Insa, intrucat si raul mai mic pare sa fie intr-un fel un bun, in consecinta, si lacomia tine de un bun, de aceea cel nedrept pare a fi lacom. De fapt el este lipsit de simtul egalitatii; caci aceasta notiune acopera ambele aspecte si le este comuna.”

Dreptatea particulara este de doua feluri: dreptatea in distribuirea onorurilor si a bogatiei intre cetateni si dreptatea corectiva prezenta in relatiile dintre oameni. In ambele cazuri el incearca sa arate ca dreptatea inseamna stabilirea unui fel de άναλοήα (ceea ce inseamna in primul rand proportie si inculde si anumite relatii numerice).

Dreptatea distributiva angajeaza doua persone si doua lucruri avand ca obiectiv, in cazul uni bun care trebuie distribuit, sa-l imparta in proportia C:D egala cu proportia meritului celor doua persoane A si B intre care trebuie impartit. Cu toate acestea meritul este estimat diferit in diverse state. In democratie, libertatea reprezinta standardul si toti oamenii liberi sunt considerati egali. In oligarhie standardul este bogatia sau originea nobila iar in aristocratie virtutea. Aristotel are in vedere si distribuirea profiturilor printre parteneri in proportia in care ei au investit in afacerea lor; impartirea unei mosteniri intra si ea in acelasi principiu. Prin distribuirea de onoruri Aristotel are in vedere distribuirea functiilor potrivit “ipotezei” fundamentale a starii speciale pentru care statutul de om liber, bogatia,originea nobila sau virtutea trebuie sa reprezinte standardul.

Preview document

Dreptatea la Aristotel - Pagina 1
Dreptatea la Aristotel - Pagina 2
Dreptatea la Aristotel - Pagina 3
Dreptatea la Aristotel - Pagina 4
Dreptatea la Aristotel - Pagina 5
Dreptatea la Aristotel - Pagina 6
Dreptatea la Aristotel - Pagina 7
Dreptatea la Aristotel - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Dreptatea la Aristotel.docx

Alții au mai descărcat și

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Vulnerabilități psihologice din perspectiva forței probante a mărturiei și martorului

I. Cadru general Psihologia judiciară are ca obiect studierea nuanțată și aprofundată a trăsăturilor ființei umane implicată în drama judiciară,...

Istoria Dreptului Românesc

Definiţia pedepsei Pedeapsa este o măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală, în limbajul de specialitate...

Etica

INTRODUCERE Prezenta lucrare are ca obiectiv prezentarea principalelor repere care guverneaza activitatea functionarului public din punct de...

Protecția Juridică a Pădurilor

Mai vedeai în vremi obscure Câte-o vilă prin pădure; Azi, când vremile-s "stabile", Poţi vedea... păduri de vile. I. Introducere 1.1 Noţiunea...

Circulația juridică a terenurilor

Introducere Dreptul de proprietate asupra terenurilor are acelasi regim juridic, indiferent de titularul sau, fiind in mod egal ocrotit de lege....

Principiul prevenirii în dreptul mediului

1. INTRODUCERE Principiile sunt norme generale, cu aplicabilitate majora, care reprezintă baza unei ramuri de drept sau a unei instituții...

Interpretarea legii civile la materia logică juridică

Aplicarea legii civile constituie, în fond, finalitatea rezervată normelor juridice de drept civil, aspect firesc deoarece acestea nu ar avea nici...

Te-ar putea interesa și

Filosofia Dreptului

Sunt unii istorici care sustin ca Lycurg nu a existat niciodata. Dupa Rousseau, acesta este modelul legislatorului pentru cetatile antice care...

Etica în Afaceri și Climatul Pshiosocial al Firmei

INTRODUCERE Persoana şi mediul de viaţă sunt în strânsă relaţie, iar mediul este eterogen şi schimbător. În încercarea de a găsi un singur cuvânt...

Aristotel - politică

Viaţa şi activitatea lui Aristotel Aristotel (384 – 322 î.Hr.) s-a născut în Stagira, Macedonia (acum în nordul Greciei). Era fiul medicului...

Istoria Gândirii Politice

Tema 1. Gândirea politica ca obiect de studiu istorico-teoretice. Obiectul istoriei gândirii politice si însemnatatea lui. Legitatile istoriei...

Valorile Morale Fundamentale

Drumul prin viaţă al omului este presărat de nenumărate valori. Printre acestea, valorile morale au un rol deosebit atât în formarea caracterului...

Bazele Stiintei Politice

III. NOTE DE CURS BAZELE STIINTEI POLITICII Politica şi puterea. Aristotel definea omul drept “animal politic” (Politica - Casa şcoalelor,...

Aristotel, David Hume, Friedrich Nietzsche, Friedrich von Hayek despre Libertate

Comform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului „toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate...

Filosofie

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA FILOSOFIEI 1. SENSURILE CONCEPTULUI DE FILOSOFIE 1.1. Consideraţii preliminare Prin filosofie o cultură...

Ai nevoie de altceva?