Dreptul Administrativ in Statul de Drept

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dreptul Administrativ in Statul de Drept.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Petrisor

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Notiunea de stat de drept
2. Suprematia constitutionala
3. Romania – stat de drept?
4. Notiunea de drept administrativ
5. Definitia si trasaturile administratiei publice
6. Principiile organizarii administratiei
7. Regimurile administrative
7.1. Regimul administrativ de centralizare
7.2. Regimul administrativ de desconcentrare
7.3. Descentralizarea
8. Concluzii
9. Bibliografie

Extras din document

1. Notiunea de stat de drept

Statul de drept este definit de juristul francez Jacques Chevallier ca fiind “tipul de regim politic in care puterea statului se afla incadrata si limitata de catre drept”.

Daca in Europa continental statul de drept semnifica supunerea statului fata de regula de drept, elaborate de el insusi, expresia “rule of law”, echivalentul expresiei “stat de drept” reflecta si exprima o gandire diferita, mai ales prin aceea ca nu include categoria de “stat”. “Rule of law” inseamna “domnia dreptului”, caruia statul ii este supus ca orice subiect de drept.

Statul de drept lasa sa se inteleaga existenta unei puteri statale limitate, intrucat fiind supusa normelor juridice, implica faptul ca guvernantii, ca simpli cetateni sunt legati si obligati de catre normele juridice in vigoare. Ei nu sunt plasati deasupra legilor, ci exercita o functie pe de-antregul cuprinsa in drept si dominant de drept. Dezvoltarea statului de drept a contribuit la desacralizarea puterii, aducand autoritatile publice la acelasi nivel cu cetatenii, marcand astfel sfarsitul transcendentei puterii.

Pornind de la realitatea indiscutabila ca dreptul este opera statului, produsul immanent al manifestarii statului pe planul impunerii si realizarii unei vointe generale obligatorii pentru garantarea “Binelui comun”, si ca printr-un original circuit feed-beck, dreptul odata creat se impune statului – el insusi subiect de drept – asemenea tuturor altor subiecte.

Termenul de stat de drept a semnificat dintotdeauna un organism care se creeaza si fiinteaza in temeiul unor legi fundamentale (constitutie) existente sau in baza altor acte fundamentale.

Statul de drept este acel stat care, in esenta, se bizuie pe legi, intr-un cadru institutional, dar si creeaza un sistem legislativ cu ajutorul prerogativelor de care dispune.

Este o reflectie a statului democratic. Atributul de stat de drept are in vedere atat continutul mereu perfectibil, cat si intregul spirit democratic, umanist, in care se desfasoara viata politica, juridica si morala a societatii.

In mentinerea ordinii publice, legitimitatea statului este esentiala. Fara aceasta legitimitate, oricand conducatorii pot recurge la mijloace coercitive spre a mentine puterea. Cu cat o societate este mai evoluata in planul civilizatiei si al culturii juridice, cu atat statul de drept devine mai puternic.

Conceptia statului de drept este mostenirea unei traditii liberale, forjata de-a lungul timpului. In toate tarile liberale se gaseste un fond comun de principia, fond ce este reluat de diferite texte relative la drepturile omului, extinse la nivel European si international.

In toate tarile liberale soclul statului de drept este constituit dintr-un ansamblu de drepturi fundamentale, care sunt inscrise in texte de o valoare juridical superioara. Acest demers a fost facut de Declaratia Americana de independent (1776), de Constitutia SUA (1787) si de Declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului (1789).

2. Suprematia constitutionala

Controlul constitutionalitatii legilor este conditia esentiala a statului de drept, pentru ca in absenta sa Constitutia nu are decat o importanta simbolica. Controlul constitutionalitatii legilor este organizat in doua mari sisteme : controlul printr-un organ jurisdictional, denumit si sistemul american si controlul intr-un organ unic special si specializat sau sistemul european. Primul a aparut modelul American, cand Curtea suprema de Justitie a SUA a afirmat ca superioritatea Constitutiei se impune tuturor. Modelul European incredinteaza responsabilitatea controlului constitutionalitatii legilor unui organ special si specializat – Curtea Constitutionala.

In ceea ce priveste regimul politic pe care il consacra actuala Constitutie, acesta este semiprezidential parlamentarizat atenuat, in sensul ca atributiile ce ii incumba presedintelui intr-un regim semiprezidential tipic sunt transferate catre Parlament in calitatea lui de organ suprem reprezentativ al populatiei.

Conform prevederilor constitutionale, atributele statului sunt realizate de cele trei puteri ale sale astfel:

a) puterea legislativa, infaptuita de catre Parlament cu cele doua camere: Senatul si Camera Deputatilor;

b) puterea executiva, exercitata de Presedinte, Guvern, ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;

c) puterea judecatoreasca, realizata de catre instantele judecatoresti: judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema de Justitie.

3. Romania – stat de drept?

Este sau nu Romania stat de drept?!

Ideea statului de drept a aparut ca replica la abuzul de putere la statul absolutist si societatea ierarhizata cu privilegiile feudale, in urma revolutiilor burgheze, democratice care au asezat la temeliile puterii “declaratiile drepturilor si libertatilor omului”.

Sintetizand, Gh. C. Mihai si prof. Motica identifica ca principiile fundamentale pe care se intemeiaza statul de drept sunt :

Principiul drepturilor si libertatilor naturale ale fiintei umane – conform acestui principiu statul slujeste individul ca titular de drepturi si libertati naturale izvorate din demnitatea lui de om, demnitate naturala care sta in constiinta acestuia. Insa pentru a fi consacrate juridic drepturile si libertatile naturale trebuie recunoscute, garantate, aplicate si ocrotite.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul Administrativ in Statul de Drept.doc

Alte informatii

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Administratie publica