Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit

Referat
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 6135
Mărime: 27.91KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Universitatea "Spiru Haret" Facultatea de drept si administratie publica

Cuprins

1.Scurt istoric pg 2

2.Scopul şi obiectul Directivei pg 3

3.Câmpul de aplicare pg 4

4. Măsuri de reorganizare sau proceduri de lichidare. Lichidarea voluntară pg 5

5.Instituţii de credit cu sediul statutar în Comunitatea Europeană pg 6

5.1.Competenţa jurisdicţională pg 6

5.2. Competenţa legislativă pg7

5.3.Recunoaşterea automată a măsurilor de reorganizare şi a procedurilor de lichidare pg 11

5.4. Măsuri de informare şi publicitate pg 12

6.Instituţii de credit cu sediul statutar în afara Comunităţii Europene pg 13

7.Concluzii pg 14

Extras din document

Scurt istoric

Dreptul comunitar a inregistrat rezultatele poate cele mai semnificative in zona preocuparilor de elaborare a unor reglementari internationale in materia falimentului institutiilor de credit, deoarece piata comuna bancara este unul dintre elementele spatiului financiar bancar. Desi initial Uniunea Europeana se arata mai degraba preocupata de aspectele economice, cum ar fi uniunea vamala, libera circulatie, uniunea economica si monetara, datorita accelerarii evolutiei sale, domeniul financiar a ajuns a fi cel putin la acelasi nivel cu domeniul economic.

Structura si comportamentul institutiilor de credit impunea un anume control din partea autoritatilor, atat cele de la Bruxelles cat si cele de la Luxembourg; trebuia acordata o atentie speciala securitatii depozitelor precum si furnizarii in conditii rezonabile a creditelor catre intreprinderi sau persoanele fizice ale fiecarui stat membru, intr-un regim specific al acestui sector . La nivel comunitar , s-au pus în aplicare o serie de reguli numite “prudenţiale”, cum ar fi, spre exemplu, Directiva 89/299 din 17 aprilie 1989 şi Directiva 89/647 din 18 decembrie 1989 , privind fondurile proprii şi indicatorul de solvabilitate. Acestea veneau să completeze Directivele de coordonare nr.77/780 din 12 decembrie 1977, nr. 83/350 din 13 iunie 1983 şi nr.89/646 din 15 decembrie 1989580. Comisia Comunităţilor Europene a întreprins demersuri pentru elaborarea unor directive privind societăţile de asigurări, instituţiile de credit, societăţile de valori mobiliare şi organismele de plasament colectiv. Astfel, instituţiile de credit au format în 1985 obiectul unei propuneri de directivă privind stabilizarea şi lichidarea instituţiilor de credit. Disputele dintre Spania şi Marea Britanie privind includerea Gibraltarului în anexele proiectului au întărziat mult lucrările, astfel încât, abia la 17 iulie 2000, Consiliul Uniunii a adoptat Poziţia comună nr.43/2000. 582

Cu avizul Comitetului Economic şi Social şi al Institutului Monetar European, la 4 aprilie 2001 a fost adoptată Directiva nr.2001/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de credit. Directiva este direct aplicabilă statelor membre, dar modalităţile de implementare a prevederilor sale este lăsată în sarcina autorităţilor naţionale ale fiecărui stat membru.

2.Scopul şi obiectul Directivei

Directiva se înscrie în contextul legislativ comunitar realizat prin Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind accesul la activitatea instituţiilor de credit şi exercitarea acestuia, context din care rezultă că, pe durata sa de activitate, instituţia de credit şi sucursalele sale formează o entitate unică supusă supravegherii autorităţilor competente ale statului în care a fost eliberată autorizaţia de funcţionare a instituţiei, valabilă în Comunitate. În Preambulul Directivei se arată că ar fi inoportun să se renunţe la această unitate pe care instituţia de credit o formează cu sucursalele sale atunci când este vorba despre a adopta măsuri de reorganizare şi deschiderea unei proceduri de lichidare a unei astfel de instituţii. Preambulul Directivei expune raţiunile care au condus la necesitatea adoptării sale, dintre care, în opinia noastră, cele mai importante sunt următoarele :

-Adoptarea Directivei 94/19/CE585 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 1994 relativ la sistemele de garantare a depozitelor, care a introdus principiul aderării obligatorii a instituţiilor de credit la sistemul de garantare a statului membru de origine, a pus în evidenţă necesitatea unei recunoaşteri mutuale a măsurilor de reorganizare şi a procedurilor de lichidare;

-Este important să fie încredinţată autorităţilor administrative şi judiciare ale statului membru de origine competenţa exclusivă de a decide şi de a aplica măsurile de reorganizare prevăzute în legislaţia şi uzanţele statelor membre. Dată fiind dificultatea de armonizare a legislaţiilor şi uzanţelor statelor membre, este de preferat ca măsurile luate de fiecare dintre state să fie reciproc recunoscute de către statele membre, în scopul restaurării viabilităţii instituţiei de credit vizate;

-Este indispensabil să existe o garanţie că măsurile de reorganizare luate de autorităţile administrative şi judiciare ale statului membru de origine, ca şi măsurile luate de persoanele sau organele desemnate de acestea îşi vor produce efectele în toate statele membre. Este vorba despre măsuri cum ar fi: suspendarea plăţilor, suspendarea unor măsuri de executare, reducerea unei creanţe sau despre orice altă măsură susceptibilă de a afecta drepturile preexistente ale terţilor. În caz de eşec al măsurilor de reorganizare este necesară recunoaşterea reciprocă a procedurilor de lichidare deschise în statele membre.

-Egalitatea creditorilor cere ca instituţia de credit să fie lichidată după principiul unităţii şi universalităţii care presupune competenţa exclusivă a autorităţilor administrative şi judiciare ale statului membru de origine şi recunoaşterea deciziilor lor care trebuie să-şi producă, fără nici o formalitate, efectele pe care li le atribuie legea statului membru de origine în toate statele membre.

Luând în considerare diferenţele existente, Directiva nu îşi propune să armonizeze legislaţiile statelor membre în domeniu. Directiva se caracterizează însă prin trei aspecte pozitive :

-introducerea principiului entităţii unice;

-introducerea principiului universalităţii (deşi acesta nu este absolutizat);

-recunoaşterea reciprocă a măsurilor de reorganizare sau a procedurilor de lichidare.

3.Câmpul de aplicare

Directiva este aplicabilă instituţiilor de credit şi sucursalelor lor situate într-un stat membru altul decât cel al sediului statutar, aşa cum sunt acestea definite de art.1, pct.1 şi 3 al Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind accesul la activitatea instituţiilor de credit şi exercitarea acestuia, respectiv: “ o întreprindere a cărei activitate constă în a atrage de la public depozite şi alte fonduri rambursabile şi a acorda credite pe cont propriu.” Directiva nu este aplicabilă băncilor centrale ale statelor membre şi celorlalte instituţii prevăzute de art.2 alin.3 din Directiva 2000/12/CE. Prin sucursală se înţelege un sediu de exploatare care constituie o parte fără personalitate juridică dintr-o instituţie de credit şi care efectuează direct, în tot sau în parte, operaţiile inerente activităţii instituţiei de credit. Mai multe sedii de exploatare create în statul membru de instituţia de credit având sediul său social într-un alt stat membru sunt considerate ca o singură sucursală.

Preview document

Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 1
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 2
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 3
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 4
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 5
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 6
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 7
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 8
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 9
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 10
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 11
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 12
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 13
Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Comunitar al Falimentului Institutiilor de Credit.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul Comertului International - Organizatii Regionale de Arbitraj Comercial International

LISTA DE ABREVIERI alin. = aliniat; art. = articol; lit. = litera; op. cit. = opera citata; pag. = pagina; AALCC = Asian-African Legal...

Reglementarea Falimentului Instituțiilor de Credit în România

I. De ce falimentează băncile? Bancherii au falimentat în toate timpurile şi pe toate meleagurile. Unii şi-au câştigat astfel celebritatea eternă,...

Libera Circulatie a Platilor si Capitalurilor - Instrumente de Facilitare a Platilor

1.Notiune Principiul liberei circulaţii a capitalului este unul din cele patru principii de bază consfinţite prin Tratatul Comunităţii Europene...

Procedura Falimentului

I.Definirea falimentului Procedura falimentului nu reprezintă o creaţie a legislaţiei moderne, ci rezultatul unui proces adaptare a dreptului la...

Contractul de Know-How

Contractul de know-how este contractul prin care una dintre parti, numita furnizor, transmite celeilalte parti, numita beneficiar, contra unei...

Prezentarea Procedurii Arbitrale - Avantaje

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE „Statutul specific instanţelor arbitrale atrage după sine particularitati distincte. Statul nu da dreptul instantei...

Convenția de Arbitraj

Capitolul I.Precizări prealabile.Noţiunea de arbitraj Conceptul de arbitraj comercial internaţional comportă mai multe accepţiuni: a)într-o primă...

Procedura Reorganizarii Judiciare si a Falimentului Institutiilor de Credit

Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit, persone juridice romane si a sucursalelor acestora stabilite in alte...

Te-ar putea interesa și

Particularități ale Aderării României la Uniunea Europeană

SECTIUNEA I. SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE Comunitatile europene sunt organizatii care, pornind de la necesitatile integrarii economice, au...

Regimul Juridic al Falimentului în Dreptul Comerțului Internațional

Capitolul I Introducere Într-o lume a globalizarii, având la baza mobilitatea factorilor de productie si posibilitati atât de complexe de...

Activitate Bancara. Servicii Bancare. Legislatie Bancara

PARTEA I Armonizarea legislatiei financiare romanesti in vederea competitiei Europene Capitolul I Prezentarea principalelor aspecte legate de...

Drept Bancar

1. Noţiunea şi trasăturile dreptului bancar. Dreptul bancar este o ramură a dreptului privat, desprinsă din dreptul comercial. Operaţiunile de...

Societatiile Cooperatiste Europene ( SCE )

Societatiile Cooperatiste Europene ( SCE ) Aspecte generale Asocierile Cooperatiste Europene ( SCE ) sunt reglementate de Regulamentul...

Analiza Evoluției Sistemului Bancar în Perioada Postdecembristă

Aceasta lucrare prezinta evolutia sistemuli bancar din Romania in perioada post decembrista facand referire la piata monetara si piata valutara,...

Elemente Definitorii ale Insolvenței Transfrontaliere

ELEMENTE DEFINITORII ALE INSOLVENŢEI TRANSFRONTALIERE Raportul de drept internaţional privat este un raport de drept privat cu un element de...

Analiza Evoluției Sistemului Bancar în Perioada Postdecembristă

Aceasta lucrare prezinta evolutia sistemuli bancar din Romania in perioada post decembrista facand referire la piata monetara si piata valutara,...

Ai nevoie de altceva?