Dreptul la un proces echitabil - termenul rezonabil

Scurtă introducere

Cunoașterea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă o necesitate. O necesitate cu atat mai puternic resimțită cu cat Romania este incă din 1993 membră cu drepturi depline a Consiliului Europei și a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și Protocoalele sale adiționale. Mai mult, aceste documente regionale intră in sfera dispozițiilor art. 11 și 20 ale Constituției, conform cărora tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, iar drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate in concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care Romania este

parte; in caz de neconcordanță cu legislația internă, acestea au prioritate, cu excepția cazului in care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Se poate afirma că istoria drepturilor omului se confundă cu istoria omenirii. Convingerea că oamenilor li se cuvin anumite drepturi apare încă din Antichitate și parcurge întreaga istorie a gândirii sociale. Afirmarea și cristalizarea ideii de drepturi fundamentale ale omului constituie rezultatul unui îndelung proces, în cursul căruia, conceptul respectului pentru drepturile omului și-a gășit în final consacrarea, depășind concepțiile care se opuneau recunoașterii egalitatii oamenilor și ideii de respect al drepturilor omului.

Notiunea de „proces echitabil” este una aproape imposibil de definit datorita conditiilor speciale în care a aparut între constantele drepturilor si libertatilor fundamentale în sistemele juridice contemporane. Evolutia pe care au cunoscut-o garantiile procedurale a fost mai întâi opera instantelor britanice si americane pentru ca, mai apoi, Curtea si Comisia europeana a drepturilor omului sa adauge aspecte noi la cele cunoscute anterior .

În mod evident însa, ideea de proces echitabil trimite la ideea de stat de drept, a carui prima si esentiala caracteristica consta în eliminarea arbitrariului si domnia legii. Aceste doua obiective ale oricarui stat democratic sunt echivalente cu oferirea unor garantii din ce în ce mai largi în materie procesuala, atât prin extinderea notiunii de proces asupra unor domenii ce tin de instantele administrative ori disciplinare, cât si prin delimitarea cât mai exacta a liniei de echilibru care trebuie sa exista între protectia drepturilor fundamentale si alte interese ale statelor .

În lipsa unei posibile definitii, notiunea de „proces echitabil” este frecvent utilizata de organele jurisprudentiale de la Strasbourg pentru a desemna ansamblul drepturilor oferite justitiabililor prin art. 6 al Conventiei europene a drepturilor omului , expresia vizând ansamblul garantiilor procedurale care permit punerea în valoarea drepturilor protejate prin Conventiei . Importanta acestor reguli de procedura nu trebuie subestimata deoarece nu este suficient a enumera anumite drepturi substantiale protejate asa cum o fac mai multe conventii si tratate internationale, ci trebuie gasite si mecanismele de procedura prin care acestea sa fie aparate . Curtea este pe deplin constienta de aceasta afirmând ca prin protejarea dreptului la un proces echitabil, art. 6 din Conventiei vizeaza protectia principiului preeminentei dreptului, indisolubil legat de notiunile de societate democratica si stat de drept .

Practica releva rolul central pe care îl joaca art. 6 în cadrul sistemului Conventiei: este vorba despre dispozitia cea mai frecvent invocata în fata organelor Conventiei si, probabil, în fata instantelor nationale . În acest context, Curtea admite ca notiunea de proces echitabil a cunoscut în jurisprudenta sa una dintre cele mai remarcabile evolutii, marcata în principal de importanta acordata aparentei si de sensibilitatea crescuta a publicului fata de organizarea si administrarea justitiei .

Sub aspectul jurisdicțional se poate reține, că prin textul art.6 din Convenție sunt proclamate garanțiile cu privire la punerea in valoare a drepturilor și libertăților recunoscute persoanelor in fața instanțelor judiciare naționale, pentru a fi evitate sau, după caz, neutralizate toate incălcările ale oricărora dintre aceste drepturi de către autoritățile statale.

Acest text, pe care-l considerăm a fi cel mai important și mai complex din Convenție, cu o largă aplicabilitate in toate procesele civile și penale, insoțit de practica Curții Europene a Drepturilor Omului care este foarte variată și cu solide argumentări, poate fi considerat ca un adevărat ghid pentru instanțele noastre judecătorești conținand toate coordonatele procesuale și procedurale specifice unui proces corect, echitabil, in respectarea drepturilor și libertăților persoanei.