Dreptul Mării

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5809
Mărime: 52.81KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Extras din document

Date preliminare

Dată fiind faptului că mările și oceanele ocupă aproximativ 70% din suprafața planetei, ei au prezentat interes, din cele mai îndepărtate timpuri, pentru viața popoarelor și raporturile dintre state în legatură cu navigația, comerțul și pescuitul. Odată cu progresul tehnologic preocupările pentru resursele minerale și energetice, precum pești, petrol, gaze, au sporit interesul statelor pentru mări si oceane și mai mult. Din punct de vedere al dreptului internaţional, marea poate fi definită ca ansamblul spaţiilor cu apă sărată, cu condiţia ca acestea să comunice liber între ele. După cum rezultă, apele sărate care nu comunică cu spațiile maritime ale lumii, fiind deci spații închise, nu sunt guvernate de dreptul mării (de ex. Marea Moartă şi Marea Caspică). Dreptul mării poate fi definită ca o ramură a dreptului internațional public, alcatuită din totalitatea normelor juridice internaționale convenționale și cutumiare, care au ca obiect de reglamentarea relațiilor dintre state în activitatea de folosire a spațiilor maritime care nu sunt supuse suveranitații lor exclusive.

Preocupările în privința stabilirii unor reguli cu privire la spațiile maritime sunt foarte vechi. Juristul olandez, Hugo Grotius, în lucrarea Mare liberum - Marea liberă (1609) afirma ca mările și oceanele trebuie sa fie deschise tuturor statelor pentru navigație, comerț și pescuit. Pe de altă parte, avem ideile exprimate de britanicul John Selden în lucrarea Mare clausum - Marea închisa (1635), care susținea dreptul de însușire și de monopol al Mării Britanii asupra unor întinse zone maritime. Secolele XVII-XVIII au adus multe idei/teze în această materie. În secolele XVIII-XIX, în practica raporturilor dintre state se permanentizează conceptele de mare teritorială și mare liberă și se pune problema delimitării între aceste zone. În anul 1930 a avut loc Conferința de codoficare de la Haga, dar în final nu s-a adoptat nici o convenție privind aspectele legate de problemele mării. După cel de-al doile război s-a conștientizat necesitatea codificării dreptului mării și mai mult, ca urmare a tendințelor de extindere a unor drepturi ale statelor riverane asupra unor zone maritime.

Conferința internațională, desfășurată la Geneva, în anul 1958, a fost prima care a adus și rezultate în acest sens. Această conferință era convocată sub egida ONU. La această conferință s-au adoptat 4 convenții internaționale, și anume:

1. Convenția privind marea teritorială și zona contiguă;

2. Convenția cu privire la platoul continental;

3. Convenția cu privire la marea liberă;

4. Convenția cu privire la pescuit și protejarea resurselor vii.

A doua Conferinţă O.N.U. asupra dreptului mării s-a desfășurat în anul 1960, tot la Geneva. Aceasta însă nu a reuşit concilierea poziţiilor statelor participante cu privire la unele aspecte nereglementate sau controversate încă din 1958, cum ar fi: lăţimea mării teritoriale sau protecţia unor zone de pescuit.

Cea de-a treia conferință de codificare a dreptului mării s-a desfășurat între anii 1973 și 1982. Această conferință a reunit 150 de state, iar lucrările ei s-au desfăşurat în numeroase sesiuni 1973-1982. În 1982 Conferința s-a încheiat cu adoptarea Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, cu 130 de voturi pentru, 4 împotriva și 17 abțineri. Această convenție, care reprezintă astăzi un veritabil „cod al mării”, a fost adoptată la 10 decembrie 1982 la Montego-Bay, Jamaica. Textul Conventiei cuprinde 320 de articole și 9 anexe. Convenția a fost deschisă pentru semnare în decembrie 1982, și a intrat în vigoare la 16 noiembrie1994. Intrarea în vigoare a fost posibilă numai după adoptarea Acordului de punere în aplicare a parții a-XI-a din Convenție.

Apele maritime interioare

Potrivit art. 8 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, apele situate între linia de bază a mării teritoriale şi ţărm fac parte din apele interioare ale statului. Din această categorie fac parte: apele porturilor, băilor, golfurilor, lacurilor, râurilor, canalelor, golfurile istorice etc.

Apele porturilor sunt considerate apele cuprinse între țărm și linia care unește instalațiile portuare care înainteaza cel mai mult spre larg, cu condiția că aceste instalații să facă parte integrantă din sistemul portuar unic. Conform art. 11, „instalaţiile permanente care fac parte integrantă dintr-un sistem portuar şi care înaintează cel mai mult spre larg sunt considerate că fac parte din ţărm. Instalaţiile din largul ţărmurilor şi insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalaţii portuare permanente.” Potrivit Convenției din 1982, prin golf se înţelege o crestătură bine marcată, a cărei pătrundere în uscat, în raport cu lărgimea gurii sale, este astfel încât apele pe care le include sunt înconjurate de ţărm, constituind mai mult decât o simplă curbură a ţărmului. Însă o crestătură nu poate fi considerată un golf decât dacă suprafaţa sa este cel puţin egală aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia dreaptă trasă de-a curmezişul intrării crestăturii. Apele golfurilor și băilor sunt delimitate spre larg de linia care unește punctele cele mai avansate ale unei crestături a țărmului, cu condiția ca distanța dintre aceste puncte să nu depășească 24 mile marine.

Bibliografie

1. Drept internațional public, Ediția I, Raluca Miga-Beșteliu, Editura C. H. Beck, 2010

2. Drept internațional public, Adrian Năstase, Dumitra Popescu, Editura C. H. Beck 1997

3. Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982, intrată în vigoare în data de 16 noiembrie 1994, ratificată de România prin Legea nr. 110 din 10 octombrie 1996

4. Acordul referitor la aplicarea părții a XI-a a Convenției, încheiat la New York la 28 iulie 1994, România a aderat prin Legea nr. 110 din 10 octombrie 1996

Preview document

Dreptul Mării - Pagina 1
Dreptul Mării - Pagina 2
Dreptul Mării - Pagina 3
Dreptul Mării - Pagina 4
Dreptul Mării - Pagina 5
Dreptul Mării - Pagina 6
Dreptul Mării - Pagina 7
Dreptul Mării - Pagina 8
Dreptul Mării - Pagina 9
Dreptul Mării - Pagina 10
Dreptul Mării - Pagina 11
Dreptul Mării - Pagina 12
Dreptul Mării - Pagina 13
Dreptul Mării - Pagina 14
Dreptul Mării - Pagina 15
Dreptul Mării - Pagina 16
Dreptul Mării - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Marii.docx

Alții au mai descărcat și

Regimul Juridic al Mării Teritoriale

CAPITOLUL I DREPTUL MĂRII – PREOCUPĂRI ALE COMUNITĂŢII INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA MARE 1.1. Importanţa economică şi strategică a mărilor şi...

Jurisdictia Penala Internationala

1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale Progresele notabile pe care dreptul internaţional penal le-a realizat în ultimul secol în...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Principiul Libertății Mărilor

CAPITOLUL I. - INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII Problema libertăţii mărilor este comentată în cel puţin două locuri: în primul rând, în...

Zone Supuse Jurisdictiei Nationale in Dreptul Marii

INTRODUCERE Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsoluri şi spaţiul aerian aflat...

Tipuri de Drept - Public, Privat, Penal, International - In Sistemele Juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Contribuția României la formarea și fundamentarea dreptului mării

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Desfacerea căsătoriei prin divorț - motive de divorț

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Zone Maritime - Supuse Juridic Statelor

CAPITOLUL I TERITORIUL DE STAT. NOŢIUNE, NATURĂ JURIDICĂ, DELIMITARE, COMPONENŢĂ. 1.1. Noţiune. Suveranitate teritorială. Teritoriul prezintă...

Considerații privind disputa româno-ucrainiană pentru insula șerpilor

INTRODUCERE Insula Șerpilor este situată în fața gurilor Dunării, mai exact a Brațului Sulina, la o distanță de circa 45 km de orașul Sulina pe...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Ai nevoie de altceva?