Dreptul și statul în Dacia, provincie romană

I Radacinile vechiului drept românesc

1 Organizarea de stat si dreptul în Dacia

Exista o idee:saltul de la organizarea sociala fara caracter politic statal la stat si trecerea de la norma obisnuita la norma de drept.Referitor la societatea dacica constatam câteva secole î.e.n. existenta unor multitudini de triburi dacice sau getice(societate tribala care cunoste formarea unor uniuni de triburi în care se pastreaza denumirile de apuli,burii etc.,dar pe masura trecerii timpului în era noastra denumirile se reduc la geti,apoi la una singura  dacii).Aceasta înseamna ca a avut loc un proces de unuficare sociala,o unuficare a triburilor într-o societate.Aceste triburi erau conduse de sefi militari care prin analogie se numesc regi,dar pozitia lor nu era de regalitate.Se cunosc denumirile unora dintre ei:Dromichaites în conflictul cu Lisimah  pedepsirea acestuia;adunarea poporului pentru pedepsirea lui Lisimah;relatii de prietenie.

Poporul era cel care hotara în probleme publice,nu conducatorul;era o societate gentilica în faza democratiei militare.Are loc un proces de stratificare sociala,vechea societate era omogena.Odata cu acesti sefi militari se formeaza o patura de aristrocratie gentilica (peresoane din jurul sefilor militari) si masa poporului.Aceasta discrepanta se accentuiaza astfel ca sefi militari urmaresc sa-si permanentizeze functia lor.Acum vor sa fie alesi pe viata ,sa transmita atributiile urmasilor.

În secolul II î.e.n. se întrunesc conditiile de trecere la organizarea statala.Totodata stirile istorice ne arata ca dacii se conduceau dupa anumite reguli si istoricii antichitatii aratau ca erau iubitori de dreptate si cei mai drepti dintre traci de unde rezulta existenta unei anumite constiinte cu privire la conduita.

Erau condusi de aceste obiceiuri comune tuturor dacilor.Si astazi noi concepem doua feluri de obiceiuri:

1.Fara caracter juridic-deprinderi.obiceiuri,cum ar fi cele din gospodarie

2.Cu caracter juridic

La daci în aceasta perioada a existat o institutie fundamentala OBSTEA(organizarea sociala constituita pe baza unei rudenii de sânge)

Ea se bazeaza pe proprietatee devalmasa pe care o lucreaza,culeg si consuma roadele împreuna.Aceasta proprietate comuna trece printr-un proces de farâmitare în sensul ca membri comunitatii pot sa-si retraga partile.Ca urmare a acestui proces de transformare a proprietatii apar unele reguli care pedepsesc furtul.Probele arheologice si izvoarele scrise în acest sens amintesc despre tranzactiile dintre membri societatii pe baza unor juraminte(învoieli verbale prin juraminte).Proprietatea devalmasa va supravietui pâna în epoca moderna sub forma obstii satesti.Aceste forme de juramânt care invoca zeitatile paltului regal se transmit si ele mai târziu.Pentru a vedea cine nu a respectat juramântul se aduceau un numar de 6 persoane care cercetau si se pronuntau care din cele doua parti avea dreptate.Daca cealalta parte  vinovatul contesta se aducea un numar de 12 persoane care confirmau si atunci ramânea asa sau infirmau ,caz în care primi 6 erau pedepsiti.Institutia aceasta s-a transmis si în evul mediu, a constituit mijlocul de rezolvare a diferentelor.Persoanele se numeau jucatori,primi 6 lege,iar cei 12 peste lege .

Mai existau juraminte când se incheia o învoiala,se faceau frati de sânge adica beau sângele,cu alte cuvinte procedura înfratirii se facea nu numai sub forma de arme ci si forma înfratirii juridice care dadea posibilitatea ca cineva sa-si transmita averea altuia prin ansamblul sângelui,amestecul sângelui,astfel sa fie considerate rude,fratii.

Unele fete nu puteau mostenii si atunci fata era înfratita cu fratele sau tatal si astfel primea mostenirea.

Avem stiri si despre institutia casatoriei.Ea era monogama,dar încheierea ei se facea printr-un act de vânzare-cumparare si în present la unele popoare se mai procedeaza asa(musulmani).Cu cât ne apropiem de era noastra situatia femeilor se înrautateste.Asfel mentionam aparitia familiei patriarhale.Regele dac Oroles pedepseste pe barbati barbari daci(bastarni)sa efectuieze munca femeilor dupa înfrângerea dintr-o batalie.Se spune despre aceste norme ca erau de obicei nescrise si se pastrau într-o forma verificata si se cântau,erau denumite doine.

Fenomenul cel mai important care ne arata trecerea la organizarea statului este formarea aparatului de stat,care a aparut ca urmare a unor conditii între care gasim dezvoltarea fortelor de productie,sporirea atelierelor de prelucrare a minereurilor,uneltelelor de fier,topitorii de unde o intensificare a schimburilor ca urmare a cresterii productiei si diversificarii mestesugurilor.Aceste schimburi se fac pe piata interna dar si pe cea externa(greci,romani).Stiinta nu mai vorbeste de triburi ci de un singur popor - dacii ceea ce demonstreaza ca a avut loc o unificare sociala.Se pomenesc unele triburi care au ramas afara: bastarni carpi.Se accentuiaza o diferenta între saraci si bogati care se numeau comati si tarabostes,dar marea majoritate o alcatuiau saracii.Acum are loc o încadrare a persoanelor în societate nu pe baza rudeniei de sânge ci pe baza principiului teritorial.Acest crieteriu este esential în aceasta faza si trebuie pus în legatura cu criteriul care se afirma acum si în cadrul obstii.Nu mai este gentilica ci fac parte din obstea sateasca(cei care se asociaza sa traiasca si sa munceasca pe un anumit teritoriu).