Drepturile și Obligațiile Născute în Legătură cu Invenția

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE NĂSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU INVENŢIA

Crearea şi brevetarea invenţiei dă naştere la drepturi şi obligaţii atât pentru persoana creatorului (inventator) şi a titularului dreptului de invenţie.

De la articolul 32 la articolul 44 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, sunt enumerate drepturile obligatiile nascute in lagatura cu inventia.

Aceste drepturi se împart în trei categorii:

1. drepturile titularului de brevet;

2. drepturile inventatorului care nu este titular de brevet;

3. drepturile unităţii care nu este titulară de brevet.

Trebuie menţionat că deţinerea unui brevet de invenţie conferă nu doar drepturi ci şi obligaţii titularului, obligaţii ce vor fi analizate într-o secţiune separată.

1. Drepturile titularului de brevet

a) dreptul de exploatare exclusivă (art.32);

b) dreptul la despăgubiri materiale, în cazul încălcării dreptulul proprietăţiiindustriale (art. 59, alin.3);

c) dreptul de prioritate (art.17);

d) dreptul unităţii titulare de brevet la asistenţă tehnică (art.42, alin. 2); şi

e) dreptul unităţii de a fi informată (art.5, alin.3 şi 4).

1.a. Dreptul de exploatare exclusivă

Denumit şi drept de proprietate industrială asupra invenţiei, el reprezintăposibilitatea juridică recunoscută titularului de brevet de a exploata singur invenţia,păstrând pentru sine toate beneficiile acestei exploatări.

Dreptul este prevăzut expres de art.32, alin.1 din lege şi este conferit titularuluide brevet (fie cel iniţial, fie subsecvent, căruia dreptul i-a fost transmis). Inventatorulcare nu a obţinut un brevet nu are acest drept.

Caractere juridice:

- este un drept patrimonial - pentru că are un conţinut economic, evaluabil în bani;

- este un drept absolut – opozabil erga omnes;

- este un drept transmisibil;

- este un drept temporar; şi

- este un drept teritorial.

Conţinutul dreptului

Dreptul de proprietate se examinează sub două aspecte:

- conţinutul exploatării pe care titularul este îndreptăţit să o exercite asuprainvenţiei (latura pozitivă); şi

- conţinutul şi limitele exclusivităţii recunoscute titularului (latura negativă).

Latura pozitivă conferă titularului dreptul de a face ceva. Latura negativă conferădreptul de a cere altcuiva să nu facă ceva.

Ambele laturi rezultă din dispoziţiile art.32, alin.2, potrivit căruia este interzisăefectuarea fără consimţământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vedereafolosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului esteun produs; şi

b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sauimportul în aceste scopuri al produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, încazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

Privit generic, dreptul conferă titularului posibilitatea de a folosi invenţia, de a-iculege fructele şi de a dispune de ea ( jus utendi, jus fruendi şi jus abutendi ).

Art.32, alin.3 arată că întinderea protecţiei conferite prin brevet este determinatăde conţinutul revendicărilor care se interpretează în legătură cu descrierea şi deseneleinvenţiei.

Dacă se încalcă latura negativă există o sancţiune specială, acţiunea decontrafacere.

Dreptul provizoriu de exploatare exclusivă

Este reglementat prin art.33 care prevede că, în cazul cererii de brevet publicată în conformitate cu art.23 (adică în procedura obişnuită), persoana îndreptăţită la brevetbeneficiază de drepturile conferite prin brevet, chiar mai înainte de eliberarea acestuia,şi anume de la data depozitului reglementar şi până la eliberarea brevetului. Dacă încursul procedurii de examinare cererea de brevet se respinge pentru indiferent carecauză, dreptul provizoriu dispare cu efect retroactiv.

Limitele exclusivităţii exploatării invenţiei (limitele laturii negative)

Dreptul de exploatare a titlului de brevet este exclusiv, fiind opozabil celorlalte persoane. Cu toate aceastea exclusivitatea comportă unele limitări care pot fi generale şi cele speciale.

Limitele generale se aplică oricărui titular de brevet şi indiferent de felul invenţiei. Acestea se clasifică în:

- temporaritatea – exclusivitatea exploatării nu poate fi opusă terţilor decât atâtavreme cât brevetul este în vigoare;

- teritorialitatea – rezultă din art.1 din lege (aplicabil doar pe un anumit teritoriu;exclusivitatea exploatării nu poate fi opusă decât în privinţa actelor săvârşite peteritoriul statului care a eliberat acel brevet).