Efectele contractului de transport de marfă pe căile rutiere în trafic intern

Contractul de transport rutier de mărfuri în trafic intern nu cunoaște o definiție legală.Pe baza mai multor prevederi ale O.G. nr. 27/2011 poate fi configurată o definiție a acestui contract.

Contractul de transport rutier de marfa în trafic intern este contractul încheiat între operatorul de transport rutier si expeditor,prin care operatorul de transport rutier efectueaza un transport rutier de mărfuri (o deplasare de marfă cu un autovehicul ori cu un ansamblu de vehicule rutiere, pe un drum deschis circulației publice, chiar dacă vehiculele repective sunt, pe o anumită porțiune a parcursului,transportate la rândul lor pe sau de alte vehicule ori dacă autovehiculele se deplasează fără încărcătură) ,fără a trece frontiera de stat contra cost (prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii).

Contractul de transport de mărfuri pe căile rutiere în trafic intern se încheie între transportator și expeditor, producând efecte juridice și în privința unei terțe persoane, respectiv destinatarul.

Efectele contracutului de transport rutier de mărfuri în trafic intern

Contractul de transport de marfă pe căile rutiere în trafic intern dă naștere la drepturi și obligații în sarcina părților, dar și a destinatarului (participant la contractul de transport).Situația contistuie o particularitate a contractului de transport.

Obligațiile principale ale expeditorului

Principalele obligații ale expeditorului,așa cum rezultă din Convenția CMR, sunt:

A. obligația de a ambala marfa ce urmează a fi transportată;

B. obligația de predare a mărfii ce urmează a fi transportată;

C. obligația de a întocmi și preda documentul de transport;

D. obligația de a furniza documentele și informațiile necesare îndeplinirii formalităților vamale și altor categorii de formalități;

E. obligația de piață a prețului.

A.Obligația de a ambala marfa ce urmează a fi transportată

Această obligație este consacrată indirect prin art. 10 din Convenția CMR, care instituie răspunderea expeditorului pentru daunele rezultând din ambalare.Obligația de ambalare presupune mai multe prestații principale,respectiv:

a) alegerea unui ambalaj corespunzător naturii bunului și modului de transportare;

b) alegerea unui mod de ambalare corespunzător naturii bunului și modului de transportare;

c) ambalarea (împachetarea) propriu-zisă a bunurilor ce urmează a fi transportate.

Potrivit art. 6 parag. 1 lit. f) coroborat cu art. 7 parag. 1 lit. a) din Convenția CMR, felul ambalajului este menționat în scrisoarea de trăsură, de către expeditor . De asemenea, potrivit art. 6 parag. 1 lit. g), se menționează în scrisoarea de trăsură numărul coletelor, marcajele speciale și numerele lor.

Cu privire la această obligație, Convenția CMR prevede, în art. 10, faptul că expeditorul este răspunzător față de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, materialelor sau altor mărfuri, precum și pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului mărfii.

B.Obligația de predare a mărfii ce urmează a fi transportată

Această obligație nu este reglementată expres de Convenția CMR, dar rezultă din caracterul consensual al contractului. Astfel, contractul de transport presupune, în mod necesar, ca bunurile să fie predate de către expeditor (cel care dorește să deplaseze o cantitate de marfă) transportatorului (cel care urmează să realizeze deplasarea de marfă). în absența unor prevederi care să conducă spre calificarea predării mărfurilor ca fiind legată de încheierea contractului, predarea constituie un element ținând de executarea contractului.

Obligația presupune o prestație principală, respectiv punerea la dispoziția transportatorului a bunurilor ce fac obiectul transportului la un anumit loc și cu respectarea anumitor condiții.

Potrivit art. 6 parag. 1 lit. d) din Convenția CMR, locul și data primirii mărfii sunt menționate în scrisoarea de trăsură.În ceea ce privește bunurile ce urmează a fi puse la dispoziție, acestea trebuie să întrunească toate cerințele calitative și cantitative prevăzute în documentul de transport. Astfel, potrivit art. 6 parag. 1 lit. f) și h) din Convenția CMR, în scrisoarea de trăsură se menționează denumirea curentă a naturii mărfii, greutatea brută sau cantitatea altfel exprimată a mărfii.