Efectele Contractului Individual de Muncă

1. Noţiune

Spre deosebire de contractul colectiv de muncă, ce se încheie între angajator/ organizatia patronală şi salariaţi reprezentaţi prin sindicate/reprezentanţi aleşi, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă, contractul individual de muncă se încheie între o persoană fizică, denumită salariat şi o persoană fizică sau juridică (instituţie publică, societate comercială, regie autonomă) denumită angajator.

Potrivit dispoziţiilor art.10 din Codul Muncii contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

În concluzie, contractul individual de muncă se defineşte ca fiind înţelegerea scrisă între o persoană fizică - salariat, şi o persoană juridică sau fizică - angajator, prin care prima se obligă a presta munca stipulată în contract iar cea de-a doua se obligă să-i ofere condiţii corespunzătoare pentru prestarea muncii şi să o remunereze în raport cu clauzele contractuale pentru munca prestată.

2. Trăsăturile contractului individual de muncă

Este un act juridic determinat de manifestarea de voinţă a părţilor având ca scop stabilirea de drepturi şi obligaţii care alcătuiesc obiectul contractului;

-are două părţi: salariat şi angajator;

-dă naştere la drepturi şi obligaţii reciproce (contract sinalagmatic);

-are un caracter oneros şi comutativ întrucât părţile realizează reciproc prestaţia (munca şi plata muncii);

-are un caracter personal;

-este cu executare succesivă, ceea ce înseamnă că acesta se realizează în timp şi ca urmare, în cazul în care nu se execută sau se execută necorespunzător de către o parte, sancţiunea este rezilierea care are ca efect desfacerea pentru viitor a contractului (în cazul rezoluţiunii efectul este retroactiv);

-contractul individual de muncă nu poate fi încheiat sub condiţie suspensivă sau rezolutorie deoarece se precizează data începerii activităţii sau chiar a încetării ei în cazul contractului individual de muncă pe durată determinată, respectiv situaţiile în care pot înceta contractele individuale de muncă pe durată nedeterminată.

3. Contractul individual de muncă şi contractul colectiv de muncă

Sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor, contractul colectiv de muncă este opozabil tuturor salariaţilor din unitate indiferent de data încadrării sau de afilierea la organizaţiile sindicale. Contractul individual de muncă este opozabil salariatului şi angajatorului.

4. Încheierea contractului individual de muncă

4.1. Condiţiile încheierii

Pentru a fi valabil, contractul individual de muncă trebuie încheiat în anumite condiţii legale:

-condiţii comune tuturor contractelor (capacitatea juridică şi consimţământul);

-condiţii specifice dreptului muncii (existenţa postului, condiţii de studii şi pregătire);

-condiţii de fond şi formă;

-condiţii generale aplicabile tuturor contractelor;

-condiţii speciale care privesc anumite categorii de posturi sau funcţii;

4.2. Capacitatea juridică a persoanei fizice care urmează să fie încadrată

Persoana fizică dobândeşte capacitatea de exerciţiu deplină pentru a încheia un contract individual de muncă la 16 ani (art.10 din Decretul 31/1954, art.13 din Codul Muncii) spre deosebire de dreptul comun-civil, unde capacitatea de exerciţiu deplină se dobândeşte la 18 ani iar în cazul femeii căsătorite şi anterior acestei vârste (art.8 din Decretul 31/1954, art.4 din Codul familiei aprobat prin Decretul 32/1954).