Efectele Contractului Individual de Munca

Potrivit art.37 din Codul muncii, drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă și al contractului individual de muncă.

Așadar, legea impune doar un cadru minimal, de la care părțile, prin negociere colectivă sau individuală vor putea să se abată. Întotdeauna însă numai în avantajul salariatului. Niciodată salariatul nu va putea negocia drepturi inferioare celor prevăzute în lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.

Calitatea de salariat confera persoanei respective anumite drepturi; totodata, presupune un anumit comportament, respectarea unor obligatii. Sigur ca cel mai important drept este acela de a primi salariul, iar cea mai insemnata obligatie, de a presta munca.

Conform prevederilor actualului Cod al muncii (art. 39), salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

c) dreptul la concediu de odihna;

d) dreptul la egalitate de sanse si tratament;

e) dreptul la demnitate in munca;

f) dreptul la securitate si sanatate in munca;

g) dreptul la acces la formarea profesionala;

h) dreptul la informare si consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

j) dreptul la protectie in caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectiva si individuala;

l) dreptul de a participa la actiuni colective.

Cu caracter general, drepturile si obligatiile salariatilor sunt reglementate de Codul muncii. Pentru diferite categorii de personal (judecatori si procurori, personal didactic, personal vamal, personal navigant etc.) sunt prevazute de statutele profesionale.

De asemenea, astfel de drepturi si obligatii sunt precizate in contractele colective de munca si regulamentele interne.

Demnitatea in munca

Necesitatea instituirii si ocrotirii dreptului la demnitate in munca decurge din relatia de subordonare care se stabileste intre salariati si angajatorul sau. Acesta din urma are dreptul de a da ordine, instructiuni salariatului, de a-i stabili sarcinile de serviciu si de a controla modul de indeplinire a acestor sarcini. Salariatul este obligat sa aduca la indeplinire sarcinile primite, ordinile si instructiunile care i se dau.

Dar, in exercitarea prerogativelor sale, angajatorul nu trebuie sa aduca atingere drepturilor fundamentale ale persoanei. Hartuirea morala sau cea sexuala, discriminarea pe orice motiv etc. reprezinta incalcari ale demnitatii in munca. Aceasta incalcare poate avea loc nu numai cu ocazia executarii contractului, ci si cum cea a incheierii sau incetarii acestuia.

Este incalcata, de exemplu, demnitatea in munca daca la angajare se solicita testul de graviditate (interzis de art. 27 alin. 5 din Codul muncii) ori se cer informatii legate nu de aptitudinile profesionale, de functiile indeplinite anterior, ci de viata familiala a candidatului (ceea ce contravine art. 29 alin. 3 si 4 din acelasi Cod).

De asemenea este incalcata demnitatea in munca atunci cand angajatorul manifesta fata salariatul sau un comportament abuziv, insultator, dispretuitor, cu scopul de a-l intimida, de a-l umili, precum si atunci cand il obliga sa indeplineasca (alte) sarcini de serviciu inferioare pregatirii sale, cand il muta discretionar si fara acordul sau intr-un alt loc de munca, cand ii reduce salariul etc., sau cand il sanctioneaza fara motiv.

Cu ocazia incetarii contractului poate fi incalcata demnitatea in munca in situatia unei concedieri abuzive , a nerestituirii carnetului de munca, a neacordarii drepturilor materiale cuvenite etc

Desigur ca persoana afectata are posibilitatea sa se adreseze instantei competente, solicitand incetarea incalcarii dreptului sau, acordarea drepturilor materiale sau banesti care i se cuvin.

Pe langa drepturile prevazute expres in Codul muncii, salariatii mai pot beneficia si de alte drepturi reglementate de contractele individuale de munca, contractele colective de munca, regulamentele de ordine interioara sau de alte acte normative decat Codul muncii.

De exemplu, in temeiul prevederilor Legii 142/1998, salariatii pot beneficia de tichete de masa. Acestea reprezinta o alocatie individuala de masa, suportata individual de catre angajator.